BNR intensifică fluxurile de capital în sistemul bancar
Banca Națională a României a acordat băncilor împrumuturi suplimentare în această săptămână, în contextul unei cereri mai mari de lichiditate. BNR a împrumutat instituțiile financiare cu 7,5 miliarde de lei la o dobândă de 6,5% (rata cheie), în condițiile în care băncile au solicitat împrumuturi de 21,6 miliarde de lei. Comparativ, cu o săptămână înainte, băncile au luat 2 miliarde de lei, având o cerere de 7,3 miliarde de lei.
Piața interbancară continuă să se confrunte cu un deficit de lichiditate, iar dobânzile rămân semnificativ mai ridicate decât înainte de criza politico-electorală din luna mai, suprapusă cu criza bugetară. Ratele care includ anticipații pe termene medii, precum cotațiile la 3 și 6 luni ale ROBOR, au scăzut recent de la 7,15%, respectiv 7,22%, la 7,09%, respectiv 7,17%. La finele lunii aprilie, cotațiile erau la 5,9%, respectiv 5,99%.
ROBOR overnight, dobânda pentru depozitele atrase peste noapte, a crescut de la 5,74% luni, la 6,54% la fixingul de marți, menținându-se la un nivel similar cu săptămâna precedentă. De asemenea, dobânzile interbancare au crescut de la 5,6% la 5,97% față de mijlocul săptămânii trecute, iar o săptămână mai devreme au fost la 6,57%. Aceste rate nu au revenit la nivelul de aproximativ 5,5% de la finele lunii aprilie, care coincide cu rata facilității de depozit a BNR.
Consecințele acestei situații sunt semnificative pentru debitorii cu credite în lei cu dobânzi variabile. Indicele de referință pentru creditele acordate consumatorilor (IRCC) va crește cel mai probabil de la 5,55% la 6% sau chiar puțin peste, ceea ce ar reprezenta un nou nivel record de când a fost introdus, începând cu luna octombrie. În cazul ROBOR, ratele vor crește mai rapid, iar pentru ROBOR la 3 luni, media trimestrială se va ajusta de la 5,93% la circa 6,7%.
În loc ca dobânzile să scadă în acest an, așa cum erau așteptările, ele au crescut, cel puțin pentru un trimestru. Reducerea dobânzii cheie de către BNR ar putea fi întârziată din cauza deficitului de lichiditate din piață, generat de vânzările de valută ale băncii centrale și de intrările mai mici de investiții de portofoliu externe. Detensionarea situației politice și creșterea încrederii investitorilor străini în finanțele publice ar putea conduce la o creștere a intrărilor de capitaluri. Totuși, România va continua să aibă un diferențial de dobândă față de țările din regiune, având în vedere cel mai mare deficit bugetar și deficit de cont curent din zonă.
Guvernatorul Mugur Isărescu a declarat că o discuție despre reducerea ratei cheie ar fi posibilă abia după ce dobânzile din piață vor scădea. Analiștii estimează că prima scădere a ratelor ar putea avea loc în luna octombrie.
