Belgia își reafirmă poziția și îndeamnă Europa să evite utilizarea activelor Rusiei pentru sprijinul Ucrainei
Belgia a acuzat Uniunea Europeană (UE) că „minimalizează” îngrijorările sale cu privire la un plan de utilizare a activelor rusești înghețate, deținute în Europa, pentru a sprijini Ucraina. Ministrul belgian de Externe, Maxime Prevot, a subliniat că „continuăm să pledăm pentru o alternativă, și anume ca UE să împrumute sumele necesare de pe piețe”, conform declarațiilor sale.
Propunerea UE, susținută de cancelarul german Friedrich Merz, prevede transformarea activelor statului rus, în valoare de 140 de miliarde de euro, deținute în Belgia, într-un „împrumut de reparații” pentru a sprijini financiar Kievul anul viitor. Majoritatea țărilor membre ale UE susțin planul, iar unele au criticat Belgia pentru că l-a blocat, considerând că o astfel de măsură ar putea pune în pericol acordul de pace pe termen scurt și ar risca să atragă acțiuni legale din partea Rusiei în viitor.
Rusia a condamnat propunerea, iar un bancher de top rus a amenințat UE cu 50 de ani de litigii, în cazul în care ideea va deveni realitate. Comisia Europeană urmează să prezinte soluții pentru ieșirea din impas, dar Prevot s-a plâns că textul prezentat miercuri „nu răspunde în mod satisfăcător preocupărilor noastre”.
În prezent, țările UE au utilizat profiturile generate de aproximativ 210 miliarde de euro din activele rusești înghețate pentru a finanța apărarea Ucrainei după invazia din februarie 2022. Totuși, utilizarea activelor în sine s-a dovedit a fi mult mai controversată.
Liderii UE urmează să voteze împrumutul pentru reparații în cadrul unui summit care va avea loc la Bruxelles la sfârșitul acestei luni, dar nu este deloc sigur că se va ajunge la un acord. Belgia a fost cel mai vehement critic al acestui plan, deoarece majoritatea activelor înghețate de UE – 185 de miliarde de euro – sunt deținute de Euroclear, depozitarul central de valori mobiliare cu sediul la Bruxelles.
Guvernul belgian susține că ar suporta greul oricărei acțiuni în justiție din partea Rusiei dacă ar apărea probleme în viitor legate de un împrumut acordat Ucrainei de UE și finanțat cu aceste active. Maxime Prevot afirmă că riscurile sunt clare: „Dacă Rusia ne dă în judecată, va avea toate șansele să câștige, iar noi, Belgia, nu vom putea rambursa cei 200 de miliarde de euro, deoarece această sumă reprezintă echivalentul bugetului federal pe un an întreg. Ar însemna falimentul pentru Belgia.”
Prim-ministrul Bart De Wever i-a scris deja președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, plângându-se că planul este „fundamental greșit”. Și, într-o mișcare coordonată, șefa Euroclear, Valérie Urbain, a prezentat un argument similar. De Wever a declarat că țările membre ale UE trebuie să ofere Belgiei o garanție juridică obligatorie că riscul va fi împărțit în cazul în care împrumutul acordat Ucrainei va eșua sau în cazul în care sancțiunile împotriva Rusiei vor fi ridicate.
Acest lucru ar putea fi dificil, întrucât Banca Centrală Europeană a declarat că nu va putea acționa în calitate de creditor de ultimă instanță. Prim-ministrul belgian a propus ca UE să acorde Ucrainei un împrumut de 45 de miliarde de euro pentru anul viitor, utilizând provizioane accesibile din bugetul comun al celor 27 de state membre.
Totuși, cancelarul german Merz consideră că aceasta nu este cea mai bună soluție. El a declarat că utilizarea activelor rusești înghețate pentru a sprijini Ucraina este „din ce în ce mai urgentă” și a îndemnat colegii săi lideri să susțină această idee: „Ucraina are nevoie de sprijinul nostru. Atacurile rusești se intensifică. Iarna se apropie, sau mai bine zis, suntem deja în plină iarnă.”
Șefa politicii externe a UE, Kaja Kallas, este de acord, susținând că un împrumut pentru reparații ar consolida poziția Europei față de Moscova și ar servi ca un stimulent pentru președintele Vladimir Putin să se așeze la masa negocierilor de pace. Veerle Colaert, profesor de drept financiar la Universitatea KU Leuven, a declarat că îngrijorările Belgiei sunt justificate, menționând că Euroclear are obligația contractuală de a restitui banii băncii centrale ruse la prima solicitare.
Colaert a afirmat că, dacă sancțiunile vor fi ridicate și Euroclear nu va avea banii deoarece aceștia sunt împrumutați UE, Belgia va trebui să intervină, dar suma implicată este pur și simplu prea mare. De aceea, Belgia dorește garanții legale obligatorii din partea celorlalte state membre pentru a împărți riscul. Perspectiva utilizării rezervelor valutare deținute în Europa pentru alte scopuri ar putea afecta grav încrederea în sistemul financiar european.
Rusia a promis că va riposta dacă UE va utiliza activele rusești înghețate pentru a acorda un împrumut Ucrainei. Un bancher de top rus, Andrei Kostin, a declarat că Moscova va declanșa un proces juridic care va dura 50 de ani, în cazul în care planul va fi aprobat de UE. Kostin, care este președinte-director al Vneshtorbank (VTB), a subliniat că este inacceptabil ca astfel de fonduri să fie acordate Ucrainei.
În octombrie, liderii UE nu au reușit să ajungă la un acord cu privire la un plan. La sfârșitul lunii noiembrie, Ursula von der Leyen a declarat că Comisia se pregătea să prezinte celor 27 de țări ale UE un text juridic care să descrie modul în care ar funcționa împrumutul pentru reparații. Se aștepta ca acest lucru să se întâmple până acum, dar dezacordurile publice par să fi întârziat procesul. În timp ce Washingtonul și Moscova par să dicteze ritmul negocierilor, statele membre ale Europei încă se luptă să ajungă la un acord privind finanțarea aliatului lor aflat în dificultate.
