BCR: România la răscruce – Reducerea deficitului cu minim 2% din PIB, o necesitate urgentă pentru stabilitatea pe termen lung!
Noul guvern trebuie să adopte măsuri urgente pentru a reduce deficitul bugetar, conform analiștilor BCR, care estimează că aceste măsuri ar trebui să aibă un impact de 2% din PIB. Reducerea dezechilibrelor fiscale trebuie să fie parte dintr-un plan pe termen lung, capabil să convingă Comisia Europeană și agențiile de rating, care își pierd răbdarea. De asemenea, costul dobânzilor la datoria publică a ajuns într-o zonă nesustenabilă.
„România se află într-un moment crucial, confruntându-se cu dezechilibre structurale de lungă durată, mascate ani de zile de o creștere ciclică puternică și de intrările de capital din străinătate. Motorul economic al țării rămâne vulnerabil la ineficiențele cheltuielilor publice, la colectarea slabă a veniturilor și la subinvestițiile cronice în infrastructură și capital uman,” se arată în raportul BCR. Recenta instabilitate politică a testat rezistența instituțională, dar a creat și oportunitatea pentru reforme fiscale necesare.
Măsurile ce trebuie adoptate trebuie să reducă dezechilibrele fiscale și să mențină în același timp creșterea economică, în condițiile în care riscurile externe, cum ar fi încetinirea comerțului global și inflația persistentă în economiile principale ale UE, devin tot mai evidente. Economiștii BCR subliniază necesitatea unui angajament clar față de disciplina fiscală pe termen lung.
În 2023, România a încheiat anul cu un deficit bugetar de 9,3% din PIB, cel mai mare din UE și al doilea cel mai mare din perioada post-1989. Măsurile recente, cum ar fi suspendarea creșterilor de salarii și pensii, au fost insuficiente, iar economiștii BCR estimează că este necesară o consolidare fiscală de cel puțin 2 puncte procentuale pentru a ajunge la ținta asumată de 7% din PIB. Totodată, o țintă mai realistă ar fi de 7,5% din PIB, având în vedere execuția bugetară pe primele patru luni.
„Credem că pachetul ar trebui să vizeze atât creșterea veniturilor, cât și reducerea cheltuielilor. Există un consens politic că consolidarea fiscală este o necesitate în acest an,” afirmă analiștii. Impactul măsurilor fiscale asupra creșterii economice este un subiect de dezbatere, economiștii subliniind că o creștere a TVA ar avea un efect mai mic asupra PIB-ului comparativ cu o creștere a impozitului pe venit.
Planul de consolidare fiscală pe 7 ani, convenit cu Comisia Europeană, trebuie implementat rapid, deoarece răbdarea agențiilor de rating și a investitorilor devine tot mai limitată. O retrogradare a ratingului nu este în scenariul de bază, dar fără măsuri semnificative, acest risc nu poate fi exclus.
Creșterea economică a încetinit semnificativ la 0,8% anul trecut, iar în primele trei luni din 2025, economia rămâne în stagnare, cu o ușoară creștere a investițiilor. BCR estimează o accelerare a economiei la 1,3% în 2023, dar subliniază importanța absorbției fondurilor UE pentru bugetul anului și dinamica PIB-ului.
„Restabilirea credibilității, reconstruirea rezervelor și realinierea priorităților politice vor necesita hotărâre, coordonare și o viziune pe termen lung,” conchid economiștii. De asemenea, BCR preconizează o tăiere a ratei de dobândă cu 25 de puncte de bază în octombrie, urmată de o altă reducere similară până la finalul anului, dar subliniază că deciziile de politică monetară sunt influențate de situația fiscală și de deciziile băncilor centrale mari.
Instabilitatea politică recentă nu a fost bine primită de investitori, dar victoria candidatului centrist a adus o viziune mai optimistă. Economiștii estimează o scădere a randamentelor, dar pentru aceasta este necesară implementarea unor măsuri fiscale credibile.
BCR avertizează că, fără o consolidare fiscală, costul împrumuturilor va crește din cauza deficitelor bugetare mari și a riscurilor de retrogradare. De asemenea, costurile împrumuturilor au crescut semnificativ, iar raportul datorie-PIB va continua să crească rapid fără măsuri adecvate.
Cursul leu/euro a atins 5,12 lei/euro, un nou record, pe fondul unor volume ridicate de tranzacționare. BCR consideră că leul este ușor supraevaluat, iar deficitele gemene sugerează o depreciere suplimentară a monedei în anii următori.
