Victor Buju trage un semnal de alarmă asupra OUG ce reglează piața cripto
Victor Buju, avocat specializat în reglementări financiare, a discutat despre actualizarea cadrului legislativ românesc pentru piața de crypto, în contextul implementării Regulamentului european MiCA (Markets in Crypto‑Assets Regulation). El a subliniat importanța implementării rapide și coerente a acestui regulament, avertizând asupra riscurilor generate de fragmentarea instituțională și măsurile imprecise din ordonanța de urgență. MiCA, adoptat în mai 2023 și aplicabil integral de la sfârșitul lui 2024, stabilește un “cod rutier” clar pentru furnizorii de servicii crypto în UE, inclusiv autorizații, supraveghere și sancțiuni.
Buju a menționat că România trebuia să implementeze aceste reguli până la sfârșitul anului 2024, însă amânările legislative au dus la adoptarea unei ordonanțe de urgență. “Practic, noi trebuia până la sfârșitul anului trecut să avem implementate aceste modificări, dar probabil din cauza tumultului politic, nu am avut luxul acesta și s-a născut o urgență,” a declarat Buju.
OUG-ul prevede că autorizația obligatorie se stabilește și se emite de către Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) pentru profesioniștii din industrie și cei care lansează tokenuri și criptoactive. Banca Națională a României (BNR) se ocupă de așa-numitele monede stabile, iar alte instituții, precum Ministerul de Finanțe și ANPC, sunt implicate în mod opac.
Avocatul a subliniat că această structură a reglementării interne generează un “pelerinaj birocratic” care riscă să descurajeze investitorii și profesioniștii. “Românii au venit cu o oarecare abordare mioritică în fața unui ecosistem modern și ne trezim cu confuzii instituționale, fără o schemă clară de colaborare,” a avertizat Buju.
El a comparat modelul românesc cu țări precum Germania, Elveția, Estonia, Lituania și Malta, aceasta din urmă fiind recunoscută ca un “superstar” în licențierea crypto activelor. “Malta are cele mai multe licențe emise la nivelul UE și reușește să atragă o injecție uriașă de capital,” a explicat el.
Buju a recomandat un model asemănător cu un ghișeu unidigital, integrat și eficient, și un regulatory sandbox, unde proiecte noi să fie testate într-un mediu controlat. “Un ghișeu unidigital ar fi o necesitate urgentă, pentru ca antreprenorul să nu piardă timpul cu avize suprapuse și confuze,” a adăugat el.
De asemenea, Buju a semnalat ambiguitățile din textul ordonanței, cum ar fi definiția acțiunilor de marketing nesolicitate, care ar putea genera confuzii legale. El a sugerat adaptarea modelelor din Elveția, care oferă ghiduri clare pentru comunicare.
În încheiere, avocatul a avertizat asupra riscurilor de întârziere a aplicării reglementărilor MiCA în România, subliniind confuzia generată de schimbările structurale guvernamentale recente. “Ne bucurăm că au existat dezbateri, dar este aproape inevitabil că ne vom uita la un fenomen de întârziere,” a concluzionat Buju.
