Avocatul Poporului contestă propunerea de reducere a vârstei penale la 12 ani pentru omor
Avocatul Poporului a contestat propunerea legislativă înregistrată la Senat, care vizează reducerea limitei de vârstă a răspunderii penale de la 14 la 12 ani pentru infracțiunea de omor. Într-un punct de vedere transmis Ministerului Justiției, instituția a subliniat că minorii sub 14 ani nu dispun de discernământul necesar pentru a înțelege pe deplin gravitatea faptelor lor.
Proiectul de lege, inițiat de deputatul neafiliat Alexandru-Ștefan Băișanu, prevede că un copil cu vârsta între 12 și 14 ani ar putea fi tras la răspundere penală pentru omor, dacă se dovedește că a acționat cu discernământ. Conform legislației actuale din România, minorii sub 14 ani nu răspund penal, indiferent de gravitatea faptei.
Reguli actuale pentru minorii care comit infracțiuni
În prezent, răspunderea penală în România se aplică diferit în funcție de vârstă. Copiii sub 14 ani nu pot fi trași la răspundere penală, în timp ce cei între 14 și 16 ani pot răspunde penal doar dacă se dovedește că au avut discernământ. După 16 ani, minorii răspund penal conform regulilor generale, cu regim special pentru minori. Modificarea propusă ar reduce acest prag la 12 ani, dar doar pentru infracțiunea de omor și sub condiția unei evaluări psihologice și psihiatrică care să ateste discernământul minorului.
Inițiatorii proiectului susțin că în cazul infracțiunilor grave, precum omorul, statul trebuie să aibă posibilitatea de a interveni penal, chiar dacă autorul are sub 14 ani. Aceștia argumentează că în forma actuală a legii nu există posibilitatea tragerii la răspundere penală a unui copil de 12 sau 13 ani, indiferent de gravitatea faptei. În expunerea de motive sunt invocate exemple din alte țări, precum Marea Britanie, Elveția sau Australia, unde limita de vârstă pentru răspunderea penală este mai scăzută.
Punctul de vedere al Avocatului Poporului
Avocatul Poporului consideră că modificarea propusă nu este justificată și ar putea avea efecte negative pe termen lung. Instituția susține că dezvoltarea psihică și emoțională a copilului nu este completă la 12 sau 13 ani, iar capacitatea de a înțelege gravitatea unei fapte precum omorul nu este suficient dezvoltată. În acest sens, legea actuală pornește de la premisa că un copil sub 14 ani nu are discernământ penal.
De asemenea, Avocatul Poporului subliniază că reacția statului în astfel de situații ar trebui să fie una de protecție și intervenție socială, nu de pedeapsă penală. Aceasta ar implica consiliere psihologică, sprijin pentru familie, supraveghere și măsuri educative, în locul trimiterii în fața instanței penale.
Date statistice relevante
Un argument important invocat de Avocatul Poporului este proporționalitatea. Între 2023 și 2026, au fost identificate doar două cazuri de omor în care au fost implicați minori sub 14 ani, în contextul în care România are aproximativ trei milioane de copii cu vârste între 0 și 14 ani. Deși aceste cazuri sunt extrem de grave, instituția avertizează că ele nu reprezintă un fenomen generalizat care să justifice modificarea legii pentru toți copiii din această categorie de vârstă.
Consecințele implicării în sistemul penal
Avocatul Poporului atrage atenția asupra consecințelor grave pe care trimiterea unui copil foarte tânăr în sistemul penal le poate avea, inclusiv stigmatizarea și etichetarea ca „infractor”, afectând astfel șansele de integrare în societate. Studiile de specialitate sugerează că intervenția penală timpurie nu reduce neapărat comportamentele violente, ci le poate accentua în unele cazuri. În schimb, măsurile educative și de protecție au o rată mai bună de succes în prevenirea repetării faptelor.
Avocatul Poporului subliniază că, în multe cazuri, minorii care comit fapte penale provin din medii vulnerabile, cum ar fi familiile dezorganizate sau monoparentale, părinți plecați la muncă în străinătate, sau copii care au abandonat școala. Problema reală constă în lipsa unor servicii sociale eficiente și bine finanțate care să intervină la timp, iar soluția ar trebui să fie prevenția: sprijin pentru familii, intervenție timpurie, consiliere și implicarea specialiștilor.
Poziția Ministerului Justiției
Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a precizat că Ministerul Justiției nu a inițiat un proiect de lege privind modificarea vârstei răspunderii penale a minorilor. În prezent, analiza se desfășoară în cadrul unui grup de lucru care consultă instituții, autorități și reprezentanți ai societății civile pentru a evalua oportunitatea modificării cadrului legislativ. Joi, 19 februarie 2026, Ministerul Justiției a organizat o reuniune extinsă a grupului de lucru, la care au participat reprezentanți ai Consiliului Superior al Magistraturii, Parchetului, Avocatului Poporului și altor instituții relevante.
