Avertisment de la EUROSTAT: România se confruntă cu cel mai sever deficit bugetar din Uniunea Europeană
România a înregistrat cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, conform datelor publicate de Comisia Europeană. Astfel, deficitul în termeni ESA, standardul în cadrul UE, a fost calculat la finalul anului trecut la 9,3%. Această veste este gravă, având în vedere că la finalul acestui an, deficitul bugetar trebuie să scadă la 7% din PIB. Acesta este angajamentul pe care guvernul Ciolacu și l-a asumat față de Comisia Europeană, prin planul fiscal de șapte ani. Reducerea deficitului cu 2,3% se anunță a fi o provocare majoră pentru actualul guvern.
Conform informațiilor furnizate de Profit.ro, cele mai ridicate deficite bugetare din UE au fost înregistrate în România (9,3%), Polonia (6,6%), Franța (5,8%) și Slovacia (5,3%). Alte 12 state membre au deficite de peste 3% din PIB, potrivit Eurostat. Statele care nu au raportat deficit și care au înregistrat excedent bugetar sunt Danemarca (+4,5%), Irlanda și Cipru (ambele +4,3%), Grecia (+1,3%), Luxemburg (+1%) și Portugalia (+0,7%).
Anterior, Ministerul Finanțelor, condus de Tanczos Barna, a anunțat un deficit de 8,65% din PIB, calculat în termeni cash, utilizat intern.
Cei doi indicatori „ESA” și „cash” se bazează pe formule diferite de calcul. Astfel, deficitul ESA, oficial la nivelul Comisiei Europene, este stabilit fără a lua în considerare amânarea la plată a unor facturi de plată ale guvernului. La calculul deficitului cash nu se iau în calcul datoriile amânate la plată, pe final de an, de guverne. Aceasta este o măsură prin care datele sunt cosmetizate astfel încât valorile să fie mai mici pe hârtie decât în realitate. De asemenea, Ministerul Finanțelor folosește reguli diferite de calcul care au în vedere cheltuielile pentru armament sau emisiuni de obligațiuni.
La finalul anului trecut, în contextul mai multor runde de alegeri, situația a devenit foarte dificilă, inclusiv în ceea ce privește deficitul cash, care a crescut de la 5,7% în 2023 la 8,65% în 2024. În acest context, guvernul Ciolacu a încheiat un plan fiscal cu Comisia Europeană, prin care se angaja să reducă deficitul bugetar sub 3% într-un termen de șapte ani.
Inițial, conform unei înțelegeri anterioare din 2023, Guvernul ar fi trebuit să se încadreze, în 2025, într-un deficit ESA de 7%. Pragul a fost stabilit prin acord cu Comisia Europeană, ținând cont de valoarea deficitului din toamna lui 2024, estimat la 7,9%. În condițiile în care deficitul ESA pentru anul trecut ajunge la 9,3%, ajustarea la 7% trebuie să se facă de la un nivel mai ridicat, ceea ce va implica măsuri de austeritate mai dure, după alegeri.
Deși guvernanții evită să discute despre acest lucru, după alegerile prezidențiale va urma o perioadă de austeritate severă pentru a reduce deficitul bugetar în cadrul țintei asumate. Economiștii au atras atenția asupra acestor probleme de mai multe luni, iar cel mai probabil vor urma majorări de taxe și impozite, precum și concedieri.
Ministrul Finanțelor Tanczos Barna refuză să dezvăluie astfel de informații, pe motiv că este prea devreme pentru o discuție. El a declarat că reforma fiscală nu va fi discutată decât după jumătatea anului și va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2026. Așa cum s-a procedat anterior, coaliția de guvernare va acționa netransparent și va aștepta până în ultimul moment pentru a face anunțul.
Strategia adoptată este similară cu cea de la finalul anului trecut, când Marcel Ciolacu a așteptat să treacă alegerile pentru a anunța înghețarea pensiilor, a salariilor și creșterea impozitelor.
Din cauza lipsei de transparență și a amânării măsurilor de corectare a situației, România se află într-o poziție critică în ceea ce privește credibilitatea. Cele trei mari agenții de rating oferă o perspectivă negativă pentru calificativul suveran al țării, aflat pe ultima treaptă recomandată investitorilor.
