Atenție, riscuri iminente: Impactul conflictului din Orientul Mijlociu asupra stocurilor de medicamente în România
România dispune în prezent de stocuri de medicamente pentru aproximativ două luni, însă lanțurile de aprovizionare se confruntă cu vulnerabilități din cauza conflictului din Orientul Mijlociu, avertizează Dragoș Damian, reprezentant al patronatului producătorilor și importatorilor de medicamente din România. Într-o intervenție la Digi24, el a explicat că dependența de rutele comerciale din regiune și de materiile prime din Asia ar putea genera blocaje, în cazul în care situația se prelungește sau se agravează.
Apelul a fost lansat de principalii producători de medicamente din țară, care subliniază că războiul dintre SUA și Israel împotriva Iranului afectează deja rutele comerciale și determină creșterea costurilor pentru materii prime și transport. În acest context, Ministerul Sănătății a constituit un grup de lucru pentru evaluarea riscurilor și identificarea soluțiilor, iar prima întâlnire a avut loc recent.
Dependenta de rutele din Orientul Mijlociu, un risc major
Dragoș Damian a explicat că vulnerabilitatea provine din modul de organizare a lanțurilor globale de aprovizionare. „Există riscuri pentru că întreaga chimie și petrochimie trece prin zona Orientului Mijlociu”, a afirmat el. Un exemplu concret oferit de Damian este atacul asupra unei fabrici din Bahrein, care produce aluminiu pentru folia de aluminiu din medicamente, evidențiind riscurile persistente pe lanțurile de aprovizionare.
Majoritatea materiilor prime utilizate în producția de medicamente provin din Asia și tranzitează zone afectate de conflict. „Riscurile există, au existat dintotdeauna, atâta vreme cât marea majoritate a materiilor prime și materialelor vin din China, India, prin acea zonă de conflict. În acest moment, există un risc de a se perturba aprovizionarea pacienților din Uniunea Europeană, inclusiv din România”, a spus Damian.
Stocuri pentru două luni, dar incertitudini pe termen lung
Conform reglementărilor, producătorii sunt obligați să mențină rezerve suficiente pentru a acoperi producția pe termen scurt, oferind astfel o perioadă de stabilitate. „Reglementările în vigoare ne obligă să avem stocuri de materii prime și materiale care să acopere două luni de producție, astfel încât, în următoarele 60 de zile, cu speranța că situația nu se agravează, românii nu vor avea penurie de medicamente”, a explicat el.
Același termen de două luni a fost considerat rezonabil și de autoritățile din Marea Britanie. Totuși, evoluția conflictului rămâne imprevizibilă. „Nu știm, evident, necunoscutul este acolo. E vorba în primul rând de mâncare, medicamente și energie. Dacă această criză din Orientul Mijlociu se prelungește, nu știm dacă două luni este sau nu prea puțin pentru criza care poate să apară”, a adăugat Damian.
Posibile măsuri și scenarii
În funcție de evoluția situației, perioada de siguranță ar putea fi extinsă, însă acest lucru ar necesita coordonare la nivel european. „Două luni este un termen în condiții normale. Dacă va trebui să trecem la trei luni, patru luni sau cinci luni, această discuție trebuie să aibă loc cu toate autoritățile din Uniunea Europeană și din România”, a subliniat el.
Producătorii ridică și problema unei soluții pe termen lung legate de capacitatea de producție internă. „Poate este o întrebare bună și pentru premier. Dacă putem să asigurăm autosuficiență pe medicamente în producția din România, ar fi ideal să fie o situație excepțională”, a concluzionat Dragoș Damian.
