Impactul lingușelilor asupra lui Trump în cadrul NATO
NATO a depus toate eforturile pentru a-l mulțumi pe Donald Trump și pentru a menține unitatea alianței la summitul de la Haga. Deși strategia a avut succes, subiecte vitale precum războiul din Ucraina, strategia față de Rusia și o posibilă reducere a trupelor americane în Europa au fost evitate. Membrii europeni ai NATO au promis să dubleze cheltuielile militare pentru a păstra sprijinul lui Trump, dar majoritatea nu își permit să cheltuie 5% din PIB pentru apărare, conform unei analize Reuters.
La summit, liderul NATO, Mark Rutte, a anunțat angajamentul aliaților de a respecta apelul lui Trump de a cheltui 5% din PIB pentru apărare, un obiectiv crescut față de actualul de 2%. Această schimbare de atitudine vine într-un context în care relațiile transatlantice erau extrem de tensionate, iar Friedrich Merz, cancelar al Germaniei, punea la îndoială viabilitatea NATO.
Strategia NATO de a-l menține pe Trump la bord a inclus complimente excesive. Rutte i-a transmis lui Trump că „Europa va plăti într-un MARE fel” pentru apărare, iar Trump, în urma summitului, a declarat că „acești oameni își iubesc cu adevărat țările”. Critica sa s-a concentrat doar asupra Spaniei, care nu a aderat la noul obiectiv.
Ofensivă de șarm
Trump a fost onorat cu o noapte la palatul regelui olandez Willem-Alexander înainte de summit, unde a avut loc un dineu extravagant. Alți lideri NATO s-au aliniat pentru a-l lăuda, iar președintele lituanian a sugerat adoptarea motto-ului „Make NATO Great Again”. Declarația finală a summitului a fost semnificativ mai scurtă decât cea de anul trecut, neavând referiri explicite la invazia Ucrainei și la aderarea acesteia la NATO.
Trump a adoptat o poziție mai conciliantă față de Rusia, ceea ce a generat nemulțumiri în rândul europenilor. Julianne Smith, fost ambasador al SUA la NATO, a subliniat că summitul a ratat ocazia de a transmite un mesaj strategic Kremlinului, cu potențiale costuri pentru securitate.
Consecințele promisiunilor nerealiste
Membrii europeni ai NATO s-au angajat să dubleze cheltuielile militare, dar se confruntă cu dificultăți economice în a respecta obiectivul de 5%. Guntram Wolff, expert al grupului de reflecție Bruegel, a menționat că majoritatea țărilor nu vor reuși să îndeplinească acest obiectiv, având în vedere datoriile mari. De exemplu, țările Uniunii Europene ar trebui să tripleze suma de 325 de miliarde de euro cheltuită în anul precedent pentru apărare, ajungând la peste 900 de miliarde de euro.
Nick Witney, expert în relații externe, a avertizat că promisiunile nerealiste vor avea consecințe asupra generațiilor viitoare și asupra societăților actuale, vulnerabile la influențele politicienilor populiști. Deși unele țări din Europa Centrală au un sentiment mai puțin acut de anxietate în privința securității, altele, precum Spania și Slovacia, și-au exprimat îngrijorarea că obiectivul de 5% este incompatibil cu menținerea statului social.
Artificii de calcul
Există incertitudini cu privire la modul în care țările vor atinge obiectivele de cheltuieli pentru apărare. Cheltuielile existente vor putea fi incluse în cadrul noilor angajamente, dar termenii lungi pentru atingerea obiectivelor oferă oportunități pentru neîndeplinirea acestora. Expertul Wolff a subliniat că este posibil ca statele să prioritizeze domeniile sociale, cum ar fi pensiile, în detrimentul cheltuielilor pentru apărare.
Astfel, summitul de la Haga a generat discuții naționale despre apărare care vor fi influențate de noul context, dar cu provocări semnificative în a respecta angajamentele asumate.
