Analiștii trag semnale de alarmă privind retragerea forțelor americane
O reducere a numărului de trupe americane din Europa de Est, menționată recent de presa americană, ar putea fi interpretată ca un nou pas al Washingtonului către Moscova, ceea ce ar reprezenta un semnal îngrijorător pentru europeni, conform mai multor analiști consultați. Oficiali ai Departamentului Apărării al SUA analizează posibilitatea retragerii a 10.000 de soldați americani staționați în Europa de Est, conform NBC News, care citează surse americane și europene. Acești 10.000 de soldați fac parte din cei 20.000 desfășurați de administrația fostului președinte Joe Biden pentru a întări protecția Europei de Est după invazia Rusiei în Ucraina din 2022. În prezent, aproximativ 100.000 de soldați americani sunt prezenți în Europa, dintre care puțin peste 65.000 sunt staționați permanent.
Generalul Christopher Cavoli, comandantul forțelor americane din Europa, a declarat în Camera Reprezentanților că aceste cifre sunt reevaluate constant, adăugând că a recomandat menținerea acestora. De asemenea, o reprezentantă a Pentagonului, Katherine Thompson, a menționat că se află în curs de desfășurare o revizuire generală a desfășurărilor de trupe americane în întreaga lume, fără a exclude opțiunea retragerii.
Președintele american Donald Trump subliniază adesea că Statele Unite cheltuiesc prea mult pentru menținerea prezenței militare globale și că prioritatea strategică a Washingtonului este confruntarea cu China. În acest context, retragerea trupelor rotative ar putea fi mai ușoară decât retragerea forțelor permanente, cum ar fi cele din Europa de Vest, conform analistului Artur Kacprzyk de la centrul de cercetare polonez PISM.
Țările din Europa de Est, inclusiv Polonia, România și statele baltice, speră ca soldații americani să rămână pe teritoriul lor. Ministrul polonez al Apărării, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz, a declarat că Polonia este considerată o țară în care merită să se investească. Pe de altă parte, George Scutaru, fondatorul think tank-ului român NSC, a afirmat că o reducere a forțelor americane ar fi un semnal foarte rău, deoarece ar putea încuraja Rusia să devină mai agresivă față de Europa și ar fi interpretată ca o concesie semnificativă făcută Moscovei de către Statele Unite. Aceasta ar amplifica îngrijorările privind fiabilitatea Statelor Unite ca aliat și temerile că Washingtonul ar putea încerca să ajungă la un acord cu Rusia în detrimentul Europei.
Retragerea trupelor americane ar surveni într-un moment în care relațiile dintre Washington și Moscova se reîncălzesc, prin intermediul unor conversații telefonice cu Vladimir Putin, întâlniri bilaterale și negocieri pentru a pune capăt războiului din Ucraina. Prezența soldaților americani în țările fostului bloc comunist a fost un motiv de frustrare constantă pentru Moscova. Kacprzyk a prezis că Rusia ar saluta o reducere a forțelor americane în apropierea granițelor sale.
George Scutaru a subliniat că este imposibil să se decupleze mișcările de retragere a trupelor americane din Europa de negocierile privind Ucraina. Deja sub administrația Obama, în perioada 2013-2014, s-a înregistrat un prim punct de cotitură odată cu retragerea a două din cele patru brigăzi de luptă americane din Europa. Guillaume Lasconjarias, director de studii la Institutul de Studii Avansate în Apărarea Națională (IHEDN), a menționat că transformarea profilului unităților americane în Europa implică mai puține trupe de luptă și mai multe trupe de sprijin, facilitând o redistribuire rapidă a combatanților. O retragere a trupelor trimise în 2022 ar putea duce la o revenire la statu quo ante, ceea ce ar semnifica o întoarcere la o postură pe timp de pace și nu de criză.
