Ambasadorii europeni își întorc privirea spre Mercosur, în ciuda rezistenței Franței: acordul de liber schimb ia avânt!
O majoritate calificată de state europene a aprobat vineri, 9 ianuarie, acordul de liber schimb cu Mercosur, în ciuda furiei fermierilor și a opoziției Franței. Decizia care dă undă verde semnării celui mai mare acord de liber schimb încheiat vreodată de UE a necesitat aprobarea a 15 țări care reprezintă 65% din populația totală a blocului. Capitalele UE urmează acum să dea confirmarea scrisă mai târziu, vineri sau luni.
Ambasadorii statelor UE au luat vineri decizia preliminară de a aproba un acord de liber schimb cu blocul sud-american Mercosur, potrivit a trei diplomați citați de Reuters. Datorită acestui acord, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, ar putea să se deplaseze luni în Paraguay pentru a semna acest tratat comercial cu America Latină.
Până în prezent, doar câteva țări și-au exprimat opoziția: Franța (președintele Emmanuel Macron a anunțat că Franța va vota împotriva tratatului), Irlanda, Polonia și Ungaria. Aceste guverne și-au exprimat opoziția sau rezervele puternice în cadrul dezbaterii interne europene din cauza riscurilor pentru agricultură și norme. Italia – care până de curând era în tabăra criticilor – pare că a fost convinsă de concesiile făcute de Comisia Europeană și înclină să se alăture statelor favorabile acordului. Germania conduce blocul țărilor care susțin proiectul și consideră tratatul esențial în actualul context geopolitic.
Poziția României
Ministrul român al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Florin-Ionuț Barbu, a cerut, la Bruxelles, garanții suplimentare pentru fermierii români și menținerea unei politici agricole comune echitabile, și nu a semnat Memorandumul înaintat de Ministerul Economiei cu privire la Acordul UE-Mercosur. Barbu a subliniat că este alături de fermierii români și a solicitat garanții suplimentare pentru fermierii români.
Ministrul Agriculturii a participat la Reuniunea miniștrilor agriculturii din Uniunea Europeană, întâlnire dedicată discuțiilor politice cu privire la viitorul Politicii Agricole Comune și Acordului UE-Mercosur. De asemenea, oficialul român a solicitat ca Acordul UE-Mercosur să prevadă posibilitatea suspendării în cazul în care se constată o depășire a volumului de importuri în condiții preferențiale cu 5% față de media ultimilor trei ani sau în cazul în care se constată o afectare a prețurilor cu mai mult de 5% față de media ultimilor trei ani. Fiecare stat membru trebuie să aibă posibilitatea de a licenția operatorii economici care realizează operațiunile de import-export de produse agroalimentare.
Referitor la viitoarea Politică Agricolă Comună (PAC), România se opune integrării PAC într-un Plan Unic sau Fond Comun. Barbu consideră că PAC trebuie să rămână o politică distinctă, structurat pe doi piloni, capabilă să susțină veniturile fermierilor și investițiile necesare unei agriculturi durabile și competitive. El a solicitat Comisiei Europene ca bugetul pe noua PAC să fie publicat într-un document oficial.
Negocieri dificile
Capitalele Uniunii Europene au termen până la ora 17:00, ora Bruxelles-ului, pentru a-și confirma voturile în scris. Este cel mai mare acord de liber schimb încheiat vreodată de blocul comunitar, la peste 25 de ani de la începerea negocierilor și după luni de dispute pentru a obține sprijinul statelor membre cheie. Din 1999, Comisia Europeană este angajată în negocieri dificile pentru a crea una dintre cele mai mari zone de liber schimb din lume cu Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay.
Pentru a-i convinge pe sceptici, Comisia Europeană a pus în aplicare măsuri de salvgardare care pot suspenda importurile de produse agricole sensibile. Franța se opune în continuare acordului, așa cum a anunțat Emmanuel Macron, invocând o „respingere unanimă” din partea clasei politice franceze. Acordul, chiar dacă este semnat, trebuie încă supus ratificării Parlamentului European în câteva săptămâni.
