Ambasadele transmit un mesaj puternic: Drepturile LGBTIQ+ sunt o obligație legală, nu o simplă ideologie
„Respectarea drepturilor persoanelor LGBTIQ+ nu este o chestiune de ideologie, ci una de obligaţie legală şi integritate democratică”, este mesajul comun transmis de 24 de ambasade, cu ocazia ediției aniversare a 20 de ani de Bucharest Pride. Astfel, peste 20 de ambasade au transmis, joi, o declaraţie comună, apreciind că poporul român şi-a reafirmat angajamentul faţă de valorile democratice, pluralism şi integrarea europeană.
„Cu ocazia ediţiei aniversare a 20 de ani de Bucharest Pride, noi, misiunile diplomatice, reafirmăm sprijinul nostru ferm şi neclintit pentru comunitatea LGBTIQ+ din România. Poporul român şi-a reafirmat angajamentul faţă de valorile democratice, pluralism şi integrarea europeană. Aceste valori – demnitate, egalitate şi justiţie – se află, de asemenea, în centrul mişcării pentru drepturile persoanelor LGBTIQ+. Respectarea drepturilor persoanelor LGBTIQ+ nu este o chestiune de ideologie, ci una de obligaţie legală şi integritate democratică”, arată mesajul semnat de reprezentanţii ai 24 de ambasade.
Semnatarii documentului îşi exprimă, de asemenea, „aprecierea şi sprijinul pentru evenimentele Pride care au loc în toată ţara – la Braşov, Cluj, Iaşi, Oradea şi Timişoara”. „Aceste Pride-uri regionale sunt esenţiale pentru construirea unor comunităţi locale incluzive, pentru amplificarea vocilor persoanelor LGBTIQ+ din afara capitalei şi pentru a arăta că egalitatea trebuie să fie o realitate pentru toţi, peste tot în România. Prezenţa lor întăreşte mişcarea naţională pentru drepturile omului şi transmite mesajul că iubirea nu cunoaşte graniţe”, mai spune sursa citată.
Ambasadele reamintesc că „drepturile persoanelor LGBTIQ+ sunt ferm protejate de legislaţia Uniunii Europene şi de tratatele internaţionale privind drepturile omului”. „Curtea Europeană a Drepturilor Omului şi Curtea de Justiţie a Uniunii Europene au afirmat în mod repetat aceste drepturi – inclusiv protecţia împotriva discriminării, recunoaşterea legală a familiilor şi proceduri accesibile de recunoaştere a genului. Aceste hotărâri sunt obligatorii şi trebuie implementate integral în toate statele membre ale Uniunii Europene şi ale Consiliului Europei”, mai indică sursa menționată.
Ambasadele se referă şi la „provocările care persistă”. „Discursul instigator la ură continuă să ameninţe siguranţa şi demnitatea persoanelor LGBTIQ+. Vom continua să sprijinim comunitatea LGBTIQ+ din România şi să colaborăm îndeaproape cu instituţiile publice şi societatea civilă pentru a construi o societate în care fiecare persoană – indiferent cine este sau pe cine iubeşte – este tratată cu egalitate, corectitudine şi respect. Suntem mândri să vă fim alături în această călătorie”, mai precizează mesajul ambasadelor.
Declarația comună este semnată de: Ambasada Australiei, Ambasada Austriei, Ambasada Belgiei, Ambasada Britanică, Ambasada Canadei, Ambasada Republicii Chile, Ambasada Columbiei, Ambasada Republicii Croaţia, Ambasada Republicii Cehe, Ambasada Regatului Danemarcei, Ambasada Estoniei, Ambasada Elveţiei, Ambasada Finlandei, Ambasada Franţei, Ambasada Germaniei, Ambasada Greciei, Ambasada Irlandei, Ambasada Mexicului, Ambasada Norvegiei, Ambasada Portugaliei, Ambasada Republicii Slovenia, Ambasada Spaniei, Ambasada Suediei şi Ambasada Regatului Ţărilor de Jos.
Evenimente Pride au loc în toată țara
Bucharest PRIDE 2025 marchează o ediție istorică – 20 de ani de când comunitatea LGBTQIA+ din România își revendică drepturile în stradă, afirmându-și vizibilitatea și apărându-și demnitatea. „În prima săptămână a lunii iunie, evenimentul este în plină desfășurare și anunță un maraton de concerte, spectacole, proiecții de film și întâlniri comunitare dedicate persoanelor lesbiene, gay, bisexuale, transgender, queer, intersex, asexuale (LGBTQIA+) și tuturor celor care cred în iubire și egalitate”, mai spune sursa citată.
Marșul Bucharest PRIDE va avea loc sâmbătă, pe 7 iunie, începând cu ora 16:00, pe traseul consacrat: Calea Victoriei – Parcul Izvor, de la Guvern la Parlament. Organizatorii estimează o participare și mai numeroasă decât cea din 2024, când 27.000 de oameni au ieșit să transmită un mesaj clar autorităților: „suntem pregătiți!”. Organizat de Asociația ACCEPT încă din anul 2005, marșul a purtat inițial numele Marșul Diversității, apoi GayFest, devenind oficial Bucharest PRIDE în anul 2014. Traseele au variat de-a lungul celor 20 de ediții, din zona Unirii în zona Kiseleff, iar începând cu 2018, pe Calea Victoriei, arteră ce găzduiește evenimentul și în prezent.
„În România, familiile noastre continuă să fie ignorate de lege”
Directorul executiv al Asociației ACCEPT, Victor Ciobotaru, a declarat că România refuză în continuare să ofere un cadru legal minim pentru protejarea persoanelor LGBTQIA+. Prin urmare, persoanele din comunitate ies din nou în stradă pentru a cere statului român să fie tratate la fel ca toți ceilalți cetățeni ai săi.
„În 2005, câteva sute de persoane au ieșit pentru prima dată în stradă la București pentru a cere ceea ce ar fi trebuit să li se garanteze deja: drepturi egale, protecție legală, recunoaștere. 20 de ani mai târziu, suntem zeci de mii, iar cererile noastre sunt aceleași. Nu pentru că nu am avansat, ci pentru că România refuză, în continuare, să ofere un cadru legal minim de protecție pentru viețile noastre. Familiile noastre continuă să fie ignorate de lege, iar identitatea noastră este pusă constant sub semnul întrebării. Suntem în stradă de două decenii și vom continua să fim. Azi, cerem încă o dată statului român să ne trateze ca pe toți ceilalți cetățeni ai săi. Pe 7 iunie vom fi pe Calea Victoriei și vom onora curajul celor care au îndrăznit să fie primii”, a declarat Victor Ciobotaru.
„Vom fi în stradă sâmbătă, alături de copilul nostru, pentru că vrem să arătăm tuturor că existăm, că familia noastră, bazată pe iubire și înțelegere, trebuie văzută de statul român”, a adăugat Ștefi Ionescu, prezentă la conferința de presă alături de partenera ei de viață.
Ungaria, acuzată de 17 țări europene că încalcă valorile fundamentale ale UE
La sfârşitul lunii trecute, 17 ţări din Uniunea Europeană au acuzat Ungaria că încalcă valorile fundamentale ale UE prin adoptarea unor legi ce vizează persoanele LGBTQ+. În martie, Parlamentul Ungariei a adoptat o lege care creează o bază legală pentru interzicerea marşurilor Pride şi permite Poliţiei să utilizeze camere de recunoaştere facială pentru a identifica persoanele care participă. De asemenea, Parlamentul a aprobat în aprilie modificări constituţionale ce stipulează că Ungaria recunoaşte doar două sexe, masculin şi feminin.
„Suntem extrem de alarmaţi de aceste evoluţii care contravin valorilor fundamentale ale demnităţii umane, libertăţii, egalităţii şi respectului pentru drepturile omului”, au afirmat guvernele celor 17 ţări într-o declaraţie comună. Declaraţia a fost susţinută de Austria, Belgia, Republica Cehă, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Irlanda, Letonia, Lituania, Luxemburg, Ţările de Jos, Portugalia, Slovenia, Spania şi Suedia.
În schimb, Curtea Constituţională a Ungariei a decis că trebuie recunoscute ca uniuni de fapt căsătoriile încheiate în ţări unde căsătoria între persoanele de acelaşi sex este legală şi a calificat drept ilegal refuzul guvernului ultranaţionalist de la Budapesta de a face acest lucru.
