Alimentele moderne: o capcană calorică, cu nutrienți reduși și riscuri toxice
Cercetătorii au observat schimbări „dramatice” în nutrienții din culturi, inclusiv scăderea nivelului de zinc și creșterea nivelului de plumb. Un studiu recent a descoperit că, urmare a creșterii nivelului de dioxid de carbon (CO2) din mediu, alimentele au devenit mai calorice, dar mai puțin nutritive și, de asemenea, potențial mai toxice.
Sterre ter Haar, lector la Universitatea Leiden din Olanda, împreună cu alți cercetători de la această instituție, a dezvoltat o metodă de comparare a mai multor studii privind reacția plantelor la creșterea nivelului de CO2. Rezultatele au fost „șocante”: în ciuda creșterii randamentului culturilor, acestea devin mai puțin bogate în nutrienți. Nivelul de zinc scade semnificativ, în timp ce nivelul de plumb crește. Ter Haar a declarat că „a fost o mare surpriză să vedem cât de dramatice au fost unele schimbări nutriționale și cât de diferite au fost acestea de la o plantă la alta”.
„Nu asistăm la un simplu efect de diluare, ci mai degrabă la o schimbare completă a compoziției alimentelor noastre. Acest lucru ridică întrebarea dacă ar trebui să ne ajustăm dieta într-un fel sau altul, sau modul în care cultivăm sau producem alimentele”, a adăugat ea.
Deși oamenii de știință studiază de un deceniu efectele creșterii nivelului de CO2 din atmosferă asupra plantelor, munca lor a fost dificil de comparat. Noua cercetare a stabilit o măsurătoare de referință, derivată din observația că gazul pare să aibă un efect liniar asupra creșterii. Astfel, dacă nivelul de CO2 se dublează, la fel se dublează și efectul asupra nutrienților. Aceasta a făcut posibilă compararea a aproape 60.000 de măsurători pentru 32 de nutrienți și 43 de culturi, inclusiv orez, cartofi, roșii și grâu.
Studiul face parte dintr-un număr tot mai mare de cercetări privind impactul schimbărilor climatice asupra culturilor, nu doar în aer liber, ci și în condiții artificiale. Ter Haar a subliniat: „Schimbările climatice nu sunt o problemă îndepărtată. Efectele se resimt deja în farfuriile noastre.”
„Scopul nostru nu este să speriem oamenii”, a concluzionat ea. „Primul pas în rezolvarea unei probleme este recunoașterea acesteia, iar în acest sens, considerăm că studiul nostru ar putea fi o piesă utilă dintr-un viitor puzzle.”
