Aliații se mobilizează: NATO analizează o reacție militară împotriva „războiului hibrid” inițiat de Putin
Aliații NATO discută despre un răspuns mai ferm la acțiunile provocatoare ale lui Vladimir Putin, inclusiv desfășurarea de drone armate de-a lungul frontierei cu Rusia și relaxarea restricțiilor impuse piloților pentru a le permite să deschidă focul asupra avioanelor rusești. Discuțiile au ca scop creșterea pierderilor în cazul „războiului hibrid” al Moscovei și stabilirea unor contramăsuri clare, după o serie de încălcări ale spațiului aerian de către drone și avioane rusești, potrivit a patru oficiali NATO citați de Financial Times.
Statele din prima linie care se învecinează cu Rusia, susținute de Franța și Marea Britanie, au inițiat discuțiile, care s-au extins ulterior la un grup mai larg din cadrul alianței formate din 32 de state. Propunerile includ înarmarea dronelor de supraveghere utilizate pentru a colecta informații despre activitățile militare rusești și reducerea pragului pentru piloții care patrulează la frontiera de est, pentru a elimina amenințările rusești. O altă opțiune este desfășurarea de exerciții militare NATO la frontiera cu Rusia, în special în zonele mai îndepărtate și nepăzite ale frontierei.
Luna trecută, Donald Trump a declarat că NATO ar trebui să deschidă focul asupra avioanelor rusești care încalcă teritoriul aliat. Declarațiile președintelui american au venit după o serie de provocări din partea Rusiei, inclusiv prima confruntare directă între avioane NATO și drone rusești de la invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia în 2022. În plus față de acea întâlnire în spațiul aerian polonez, drone rusești au intrat și în teritoriul României, iar avioane de vânătoare MiG au traversat spațiul aerian estonian. Între timp, zeci de drone neidentificate au provocat perturbări masive la aeroporturile din Belgia, Danemarca și Germania, unii oficiali atribuindu-le aceleași războaie hibride purtate de Moscova, care include atacuri cibernetice și tentative de sabotaj.
Planul SUA privind răspunsul în fața „războiului hibrid”
Matthew Whittaker, ambasadorul SUA la NATO, a declarat săptămâna trecută că „lucrează în fiecare zi” cu aliații pentru a se asigura că „avem opțiuni mai bune în războiul asimetric… și hibrid”. El a subliniat importanța de a avea suficiente trepte pe scara escaladării. Doi dintre oficialii NATO au menționat că o problemă urgentă este simplificarea regulilor de angajare de-a lungul flancului estic. Unele țări impun piloților de vânătoare să confirme vizual amenințările înainte de a se angaja în luptă, în timp ce altele le permit să deschidă focul pe baza datelor radar sau a pericolului perceput din direcția sau viteza obiectului ostil.
NATO nu a răspuns imediat la o solicitare de comentarii. Discuțiile, care au început într-un grup restrâns de state direct afectate, s-au transformat acum într-o discuție mai amplă, deoarece alte capitale aliate recunosc amenințarea mai largă reprezentată de campania de destabilizare a Moscovei. Unele capitale insistă, de asemenea, pentru o poziție mai agresivă a NATO ca mijloc de descurajare, în timp ce alți aliați recomandă o reacție mai conservatoare, având în vedere riscurile unei confruntări directe cu o putere nucleară precum Rusia. „Există discuții active pe aceste teme, cum să răspundem mai bine și mai eficient Rusiei”, a declarat un diplomat NATO, care a avertizat că discuțiile se află încă într-o fază inițială.
Discuții ample în cadrul NATO
NATO a organizat două reuniuni de urgență luna trecută ca urmare a incidentelor din Polonia și Estonia și a lansat Eastern Sentry – o misiune menită să consolideze apărarea aeriană a statelor din prima linie. Nu există un calendar sau o obligație de a conveni asupra vreunei schimbări de poziție, iar o eventuală schimbare nu va fi comunicată public, au avertizat cei patru oficiali.
Discuțiile NATO au loc în contextul în care UE se pregătește să ia propriile măsuri ca răspuns la provocările Rusiei. Acestea includ restricționarea călătoriilor în Europa ale diplomaților ruși, suspectați de agențiile de informații că conduc agenți și operațiuni de sabotaj în alte țări decât cele în care sunt oficial detașați, precum și utilizarea fondurilor UE pentru a contribui la punerea în aplicare a sistemelor de apărare anti-drone. „Aceasta este o campanie deliberată și țintită în zona gri împotriva Europei. Iar Europa trebuie să răspundă”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. „Rusia vrea să semene diviziune. Trebuie să răspundem cu unitate. Nu trebuie doar să reacționăm, trebuie să descurajăm. Pentru că, dacă ezităm să acționăm, zona gri nu va face decât să se extindă.”
