ÎCCJ solicită CCR să se adreseze Curții de Justiție a UE în legătură cu reforma pensiilor magistraților
Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a anunțat marți că a solicitat Curții Constituționale a României (CCR) să ceară Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) să se pronunțe asupra reformei pensiilor magistraților. Această cerere vizează verificarea compatibilității măsurilor naționale analizate cu exigențele stabilite de dreptul Uniunii Europene și de jurisprudența CJUE.
„Astăzi, 10 februarie 2026, ÎCCJ a înaintat CCR o solicitare de sesizare a CJUE, prin intermediul unei cereri de decizie preliminară întemeiate pe art. 267 TFUE. Prin această cerere se solicită verificarea compatibilității măsurilor naționale analizate cu exigențele stabilite de dreptul Uniunii Europene și de jurisprudența Curții de Justiție”, se arată în comunicatul ÎCCJ.
În cadrul demersului formulat, se exprimă opinia că dispozițiile analizate sunt susceptibile de a nu respecta principiile proporționalității, egalității, securității juridice și protecției încrederii legitime, principii fundamentale ale ordinii juridice a Uniunii Europene, relevante pentru evaluarea legalității oricărei reforme care privește statutul și garanțiile de independență ale magistraților. Această obligație derivă din art. 19 alin. (1) TUE, coroborat cu valorile statului de drept consacrate de art. 2 TUE.
În acest context, având în vedere analiza celor cinci puncte de obiecție formulate, ÎCCJ susține că măsurile examinate ridică probleme din perspectiva dreptului Uniunii Europene, întrucât:
- pot conduce la un tratament discriminatoriu al magistraților în raport cu alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu;
- nu sunt însoțite de o fundamentare riguroasă și transparentă care să permită efectuarea unui test de proporționalitate, în lipsa datelor necesare;
- pot reduce sub nivelul adecvat siguranța financiară a judecătorilor;
- perpetuează o stare de instabilitate legislativă;
- instituie un regim tranzitoriu inegal, dificil de justificat obiectiv.
Demersul se înscrie în preocuparea constantă pentru protejarea independenței justiției, ca principiu fundamental al statului de drept, prin valorificarea tuturor căilor juridice legitime prevăzute de cadrul constituțional național și de dreptul Uniunii Europene.
Utilizarea mecanismului sesizării CJUE reprezintă un instrument esențial pentru asigurarea interpretării și aplicării unitare a dreptului european, precum și pentru consolidarea cooperării dintre instanțele naționale și jurisdicția Uniunii.
