Al Dahra Holding se retrage din comerțul cu cereale în România până în 2026
Al Dahra Holding, un grup agribusiness din Emiratele Arabe Unite, va înceta operațiunile de comerț cu cereale în România, o piață cu exporturi anuale de aproximativ 4 miliarde de euro, până în 2026. Retragerea este cauzată de pierderile înregistrate timp de trei ani consecutivi și de modul haotic în care funcționează piața cerealelor din țară.
O piață haotică, în care fermierii sunt primii afectați
Expertul în comerțul cu cereale, Cezar Gheorghe, a subliniat că retragerea Al Dahra nu este un accident, ci rezultatul degradării severe a sistemului. În România, de cel puțin trei ani, piața se confruntă cu o „devălmășie și o lipsă totală de control”, unde comercianții locali cumpără marfă fără a o plăti, intrând în insolvență sau disparând complet. Aceasta duce la situații în care fermierii nu încasează banii pe produsele livrate.
Mai grav, comercianții necorespunzători reapar pe piață cu firme noi și continuă aceleași practici. Fermierii se văd constrânși să livreze marfă suplimentară pentru a recupera datoriile mai vechi, ceea ce le afectează grav bugetul.
Traderii internaționali, victime ale acestor practici
Traderii internaționali sunt, de asemenea, afectați de aceste practici. Exportatorii lucrează pe baza unui certificat de depozit, dar cei mai mulți se confruntă cu situația în care marfa promisă nu mai există. Acest lucru se datorează faptului că unii comercianți locali vând aceeași cantitate de marfă la mai mulți exportatori simultan.
Cezar Gheorghe a menționat un caz semnificativ, unde un singur exportator a fost păgubit cu 30-40 de mii de tone de grâu. Astfel de pierderi determină investitorii serioși să se retragă din piață.
Supratonajul și distorsionarea competiției
Pe lângă fraudele comerciale, există și practici logistice ilegale care afectează competiția. Supratonajul, unde camioanele transportă cantități mai mari decât limita legală, reduce artificial costurile comercianților care trișează, făcându-i mai competitivi în raport cu cei care respectă legea.
Aceste firme care malversează piața își permit să cumpere marfă la prețuri pe care competitorii corecți nu le pot susține. Cezar Gheorghe a subliniat că aceste practici distorsionează lanțul de prețuri și afectează infrastructura rutieră, iar instituțiile de control nu își îndeplinesc rolul din cauza corupției.
Probleme la frontiere și lipsa unui cadru legislativ eficient
Lipsa controlului la frontiere contribuie la problemele pieței interne. De exemplu, zahărul ucrainean a fost introdus în România prin Bulgaria, subliniind lipsa de eficiență în controlul produselor cu restricții. În plus, România nu are o curte de arbitraj specializată pentru agribusiness, ceea ce face ca litigiile comerciale să dureze mult și să nu ofere protecție adecvată jucătorilor corecți.
Pierderi de lichiditate pentru fermieri
Traderii internaționali nu sunt doar cumpărători de cereale, ci și principala sursă de finanțare rapidă pentru fermierii români, plătind marfa în 24-48 de ore. În cazul în care companiile mari se retrag, fermierii vor fi afectați grav, având dificultăți în a accesa lichiditate și, implicit, în a-și continua producția.
În perspectiva anului 2026, când România ar putea atinge o recoltă record de 34 de milioane de tone, problema principală nu va fi cantitatea produsă, ci capacitatea de a vinde și de a primi plăți pentru produsele livrate.
Concluzie
Retragerea Al Dahra este un semnal că piața românească devine din ce în ce mai dificilă pentru companiile serioase. Fără reguli clare, instituții eficiente și mecanisme de protecție pentru fermieri și traderi, România riscă să piardă actorii internaționali care asigură stabilitatea financiară a sectorului agricol.
