Agricultorii care au contribuit la bugetul de stat înainte de 1990 ar putea beneficia de includerea în sistemul de pensii
O nouă inițiativă legislativă aflată în dezbaterea senatorilor propune modificarea Legii privind sistemul public de pensii, astfel încât agricultorii din zonele necooperativizate, care au cotizat înainte de 1990, să poată beneficia de pensie. În prezent, doar agricultorii din zonele cooperativizate sunt recunoscuți în sistemul public.
Potrivit Legii 5/1977, citată în expunerea de motive, toți țăranii cu gospodărie individuală din zonele necooperativizate, precum și membrii majori ai familiilor lor, erau cuprinși în mod obligatoriu în sistemul de pensii și asigurări sociale. Aceștia erau considerați asigurați nu doar pentru activitatea agricolă desfășurată, ci și pentru obligația de a livra anual o parte dintre produse către fondul de stat. Aceste livrări, cunoscute în trecut sub numele de „cote la stat”, erau tratate ca o formă de contribuție la sistemul public de pensii.
Legea prevedea un stagiu minim de zece ani, iar dreptul la pensie era imprescriptibil, ceea ce însemna că persoana își putea solicita oricând drepturile. Documentele necesare erau administrate de comisii locale ale consiliilor populare, însă după 1990 aceste comisii au fost desființate, legea a fost abrogată, iar autoritățile nu au introdus un sistem alternativ pentru recunoașterea vechimii acestor agricultori. În multe localități, documentele de atunci nici nu mai există, ceea ce i-a pus pe oameni în imposibilitatea de a demonstra că au contribuit la sistemul de pensii.
Situația agricultorilor vârstnici
În expunerea de motive, inițiatorii arată că mulți dintre acești agricultori au astăzi peste 75 de ani. Deși au fost obligați prin lege să contribuie înainte de 1990, nu primesc nicio pensie. Aceștia nu pot beneficia nici de ajutor social, pentru că dețin mai mult de 1.000 de metri pătrați de teren, și nici de indemnizație de handicap, pentru că nu se încadrează în criterii. Din cauza vârstei, nu mai pot munci pentru a-și asigura cele necesare traiului. Documentul invocă și o decizie a Curții Constituționale care amintește că dreptul la pensie este un drept fundamental, iar statul este obligat să protejeze persoanele care au contribuit la bugetul asigurărilor sociale și să nu ignore drepturile acumulate.
Schimbările aduse de proiectul de lege
Proiectul de lege propune modificarea Legii 360/2023 privind sistemul public de pensii, astfel încât perioada în care Legea 5/1977 a fost în vigoare să fie recunoscută oficial ca perioadă de cotizare. În articolul 13 al legii actuale ar urma să fie introdusă o nouă prevedere care menționează explicit că perioada de activitate și valoarea produselor livrate la fondul de stat de agricultorii din zonele necooperativizate, în condițiile legii din 1977, reprezintă stagiu de cotizare.
Proiectul mai stabilește că pensia va putea fi acordată și celor care au îndeplinit de mult timp condițiile legale, dar nu și-au putut valorifica drepturile din cauza lipsei unor dispoziții clare în legislația actuală. Pensia acordată în aceste situații nu poate fi cumulată cu venituri destinate asigurării venitului minim garantat, însă poate fi cumulată cu beneficiile generale oferite tuturor pensionarilor.
Documentele necesare pentru cererea de pensionare
Pentru că multe acte oficiale au dispărut după 1990, proiectul prevede o procedură adaptată realității din teren. Cererea de pensionare va putea fi depusă chiar și după depășirea termenului legal, iar solicitantul va putea prezenta documente precum certificatul de naștere și de căsătorie, o adeverință emisă de primăria localității unde exista gospodăria, o copie din Registrul Agricol sau o declarație pe propria răspundere prin care confirmă că a îndeplinit obligațiile de livrare a produselor la fondul de stat în perioada 1977-1992. O altă schimbare importantă este că pensia ar urma să fie acordată de la data la care persoana a îndeplinit efectiv condițiile, și nu doar din momentul depunerii cererii. Această regulă ține cont de faptul că dreptul la pensie, în baza legii vechi, este imprescriptibil.
Impactul inițiativei legislative
Inițiatorii susțin că impactul financiar va fi redus, deoarece numărul persoanelor care se mai încadrează în această categorie este mic. În schimb, impactul social ar fi unul major, pentru că ar corecta o nedreptate care durează de peste trei decenii și ar aduce un venit minim unor persoane aflate astăzi în situații de vulnerabilitate extremă.
Proiectul se află la începutul procesului legislativ, în dezbaterea senatorilor. Pentru a deveni lege, trebuie adoptat și de Camera Deputaților, promulgat de Președinte și publicat în Monitorul Oficial. Ulterior, Guvernul va trebui să elaboreze normele metodologice necesare punerii în aplicare.
