Băile Herculane, resuscitate din ruinele corupției
Stațiunea Băile Herculane, odinioară frecventată de împărați și cunoscută pentru apele sulfuroase, a suferit un declin semnificativ pe fondul corupției. În prezent, orașul se confruntă cu fațade dărăpănate, graffiti și moloz, însă inițiativele cetățenești tinerilor arhitecți vizează revitalizarea sa.
Oana Chirilă, în vârstă de 31 de ani, care a descoperit orașul acum opt ani, conduce o echipă de cinci voluntari. Ea a fost impresionată de frumusețea locului, dar șocată de starea în care se află. După decenii de neglijență, în România, se dezvoltă inițiative care vizează protejarea și restaurarea monumentelor istorice aflate în paragină, din cele 800 existente, o treime fiind considerate periculoase pentru trecători.
Declinul Băilor Herculane a fost accelerat în perioada de tranziție de la comunism la democrație, caracterizată prin privatizări opace și litigii interminabile. Băile termale imperiale Neptun, construite în 1886, au fost locul de întâlnire al împăraților, printre care Franz Iosif I al Austriei și soția sa, Sissi. Cu toate acestea, un secol mai târziu, stațiunea a început să piardă vizitatori, iar clădirile au ajuns să fie doar obiective de fotografiat.
Oana Chirilă subliniază că majoritatea clădirilor arhitecturale din oraș sunt în stare catastrofală și că se află sub sechestru, ceea ce împiedică accesarea fondurilor publice sau europene pentru restaurare. Totuși, datorită eforturilor de reamenajare, Băile Herculane încep să revină în atenția publicului, cu cabine de schimbat, pavilioane de lemn și o promenadă renovate.
Operațiunea de revitalizare continuă cu ajutorul a 12 studenți, iar Aura Zidarita, un medic de 50 de ani, își exprimă dorința ca complexul să fie restaurat în stilul său istoric, păstrând influențele austro-ungare. Numărul turiștilor a crescut de la 90.000 în 2020 la 160.000 în 2024, ceea ce arată un interes crescut pentru această destinație.
În contextul lipsei de investiții din partea statului, proiecte similare au apărut în alte regiuni ale țării, fiind salutate de președintele Ordinului Arhitecților din România, Ștefan Balici, ca exemple de bune practici pentru conservarea patrimoniului. Oana Chirilă rămâne optimistă, în ciuda temerilor ei că eforturile ar putea fi insuficiente, sperând că acțiunile cetățenilor motivați vor contribui la vindecarea orașului afectat de corupție.
