Adoptarea Legii pensiilor private de către Senat
Senatul a adoptat miercuri, 17 decembrie, proiectul de lege al Guvernului privind plata pensiilor private, care elimină excepția ce permitea bolnavilor oncologici să retragă integral sumele din Pilonul 2. Conform noii reglementări, beneficiarii pot încasa inițial maximum 30% din bani, iar restul de 70% va fi plătit eșalonat pe o perioadă de opt ani. Această modificare a fost determinată de decizia Curții Constituționale (CCR), care a stabilit că vechea prevedere era discriminatorie.
George Moț, expert în pensii private, a explicat că CCR nu a cerut explicit eliminarea excepțiilor, ci doar corectarea discriminării, afirmând: „Aceasta putea fi rezolvată fie prin extinderea excepțiilor, fie prin eliminarea lor. Parlamentul a ales să nu mai acorde nicio excepție”. Moț a menționat că limitarea sumei retrase sub formă de tranșă unică nu este o măsură neobișnuită, dar diferențele apar în detalii esențiale. În statele europene unde există această opțiune, suma retrasă inițial beneficiază, de regulă, de deductibilitate fiscală, ceea ce nu este cazul în România.
Un aspect major evidențiat de expert este modul în care sunt reglementați cei 70% din banii acumulați. În România, eșalonarea, valoarea pensiei lunare și perioada de plată sunt impuse de stat prin ordonanță de urgență, stabilindu-se la nivelul indemnizației sociale, echivalentul pensiei minime garantate de stat. Moț a subliniat: „Chiar dacă vorbim de pensii private, de banii noștri personali, vedem că statul leagă pensia privată de pensia publică”.
Referitor la excepțiile pentru alte categorii de bolnavi, Moț a menționat că au existat discuții în Senat și Camera Deputaților, dar implementarea acestora ar fi fost complexă și nu s-a ajuns la un consens. Astfel, parlamentarii au ales să elimine toate excepțiile, aplicând aceeași regulă pentru toți beneficiarii.
Modificarea legislativă afectează un drept existent al participanților, care, în prezent, pot decide atât valoarea pensiei, cât și perioada de plată. Moț a afirmat că viitoarea lege transferă acest drept de decizie de la participant către stat, ceea ce poate diminua încrederea în sistem. „Din experiența personală și din mesajele primite, încrederea este pe un trend descrescător”, a adăugat acesta.
Un alt aspect important este lipsa indexării. Legea nu prevede indexarea anuală a pensiei cu profitul obținut din investirea sumelor rămase neplătite. Participantul nu mai decide graficul de plată, iar profitul obținut nu poate fi utilizat pentru indexarea anuală a pensiei. Potrivit noii reglementări, sumele rămase de plată pot fi investite doar în depozite bancare, conturi curente și titluri de stat, ceea ce înseamnă că statul va controla utilizarea acestor fonduri pentru a finanța datoria publică.
Adoptarea legii de către Senat reprezintă doar primul pas. Proiectul urmează să fie dezbătut de Camera Deputaților, care este for decizional, și ulterior va fi trimis președintelui pentru promulgare. Rămâne de văzut dacă deputații vor modifica forma actuală sau dacă Guvernul va încerca să grăbească promulgarea legii până la finalul anului.
