Activistii solicită Bienalei de la Veneția să excludă Israelul
Grupul activist Art Not Genocide Alliance (ANGA) a lansat o scrisoare deschisă prin care cere Bienalei de la Veneția să împiedice participarea Israelului la ediția din 2026. Scrisoarea a fost semnată de 178 de artiști, curatori și lucrători culturali implicați în Bienală. Israelul urmează să fie reprezentat prin instalația „Rose of Nothingness” a artistului de origine română Belu-Simion Făinaru.
În scrisoarea adresată directorilor Bienalei, ANGA afirmă că se află „într-un refuz colectiv de a permite promovarea statului israelian în timp ce comite genocid”. Semnatarii subliniază că „complicitatea Bienalei de la Veneția cu încercarea de distrugere a vieții palestiniene trebuie să înceteze”. Aceștia argumentează că „niciun artist sau lucrător cultural nu ar trebui să fie obligat să împartă o platformă cu acest stat genocid”, adăugând că, atâta timp cât Israelul există prin genocid, curățare etnică și apartheid, nu ar trebui să fie reprezentat la Bienală.
Printre semnatarii cunoscuți se numără Alfredo Jaar (Chile), Yto Barrada (Maroc) și Cauleen Smith, regizoare și artist multimedia din SUA. ANGA a mai subliniat că, în contextul actual, prezența Israelului nu poate fi considerată neutră, ci contribuie la normalizarea culturală a unui stat care comite genocid în Gaza și menține un regim de ocupație și apartheid în Cisiordania.
Pavilionul Israelului și controversele anterioare
Pavilionul Israelului, deschis în 1952, este unul dintre cele 29 de pavilioane naționale permanente din Giardini. La ultima Bienală de artă, în 2024, ANGA a lansat o campanie împotriva participării Israelului, printr-o scrisoare deschisă semnată de peste 24.000 de persoane. Pavilionul a fost închis de artista israeliană Ruth Patir, care urma să expună acolo. În 2025, Israelul nu a participat la Bienala de arhitectură, ministerul culturii motivând necesitatea renovării pavilionului.
În contractul pentru Bienala din 2026, guvernul israelian a adăugat o clauză prin care artistul selectat trebuie să asigure că pavilionul rămâne deschis. Totuși, participarea Israelului din acest an va avea loc în Arsenale, un complex de foste șantiere navale, și nu în pavilionul său permanent, ceea ce a fost descris de ANGA ca un „sprijin instituțional explicit într-un moment de violență în escaladare”.
Presiuni asupra Bienalei privind Israel și Rusia
Președintele Bienalei, Pietrangelo Buttafuoco, a fost criticat pentru că a permis revenirea Rusiei la Bienală, pentru prima dată de la invazia Ucrainei în 2022. Participarea Rusiei este condusă de Anastasia Karneeva și Ekaterina Vinokurova, fiica ministrului rus de Externe Sergey Lavrov. Ministerul italian al Culturii a condamnat revenirea Rusiei, dar nu a comentat participarea Israelului, deși în 2024 a susținut participarea acestuia.
Răspunzând întrebărilor, ANGA a descris Bienala ca fiind „una dintre cele mai vechi și prestigioase expoziții recurente din sistemul artistic global” și a subliniat că prezența Israelului contribuie la o narațiune care prezintă statul israelian drept victimă, ascunzând violența structurală pe care se bazează.
Uciderea artiștilor palestinieni
De asemenea, ANGA a reamintit că zeci de artiști palestinieni au fost uciși de Israel în timpul conflictului din Gaza, citând exemple precum artistul Dorgham Qareqa și artista Heba Zagout, care au murit în atacuri aeriene. ANGA a subliniat că violența israeliană vizează și arta și cultura, făcând referire la distrugerea centrelor de artă și la uciderea artiștilor palestinieni.
Decizia de a include Israelul este considerată „deosebit de izbitoare” având în vedere istoria Bienalei, care a exclus apartheidul sud-african timp de decenii. ANGA a declarat că cererea sa se adresează „reprezentării statului, nu indivizilor”, subliniind că un pavilion național este o reprezentare culturală oficială a acelui stat și că artiștii care se opun genocidului nu ar trebui folosiți ca acoperire culturală pentru violența de stat.
