Accidentele cu gaze naturale în România: De ce riscul este de până la 100 de ori mai mare decât în Vestul Uniunii Europene?
În România, accidentele cauzate de gazele naturale provoacă de 100 de ori mai multe victime decât în Vestul Europei. Țara noastră se află pe primul loc în ceea ce privește neglijența în siguranța locuințelor. Raportat la numărul de kilometri de rețea și la accidentele provocate de acumulările de gaze, cifrele sunt alarmante.
În fiecare an, în România, pierderea de vieți din cauze ce ar putea fi evitate este semnificativă. Scurgerile de gaze cauzează anual între 100 și 300 de incidente, soldate cu 10-30 de decese, conform estimărilor Asociației Energia Inteligentă. Majoritatea tragediilor nu sunt rezultatul unui „ghinion”, ci sunt cauzate de un lanț de neglijențe: amânarea verificărilor tehnice, instalațiile improvizate și ignoranța față de mirosurile de gaz.
În timp ce în Europa de Vest verificările sunt efectuate periodic, în România acestea sunt adesea considerate o formalitate sau o cheltuială inutilă. Statisticile arată că:
- Frecvența medie a accidentelor în Europa de Vest (explozii/intoxicații): aproximativ 1 accident / 50.000 km de rețea.
- Frecvența medie a deceselor: aproximativ 0,13 decese / 50.000 km de rețea.
- Frecvența accidentelor în România: aproximativ 150 accidente / 50.000 km de rețea.
- Frecvența medie a deceselor: aproximativ 15 decese / 50.000 km de rețea.
Rețeaua de gaze din Vestul Uniunii Europene depășește 1,2 milioane de km. România se confruntă cu o situație gravă, având cea mai veche rețea de distribuție a gazelor naturale în Europa. Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, subliniază că un cumul de factori contribuie la aceste incidente, inclusiv comportamentul consumatorilor și concentrarea operatorilor de distribuție pe extinderea rețelelor, în detrimentul reabilitării acestora.
Chisăliță afirmă că „suntem țara cu cea mai veche industrie și cea mai veche rețea de distribuție a gazelor naturale”. Aceasta înseamnă că multe conducte vechi din oțel, care prezintă un grad mai mare de defectare, sunt încă în utilizare. În ceea ce privește interiorul imobilelor, liberalizarea accesului la servicii de revizii și verificări a dus la o calitate mai scăzută a acestor servicii și la un număr mare de locuințe ce nu au efectuat verificări periodice.
Legislația actuală nu impune repercusiuni pentru neefectuarea acestor verificări, lăsând totul pe seama bunului simț al consumatorilor. Comportamentul consumatorilor s-a schimbat, având tendința de a considera aceste verificări ca fiind opționale, ceea ce a dus la o creștere a riscurilor.
Chisăliță conchide că, în ceea ce privește investițiile și reparațiile rețelelor de gaze, operatorii de distribuție trebuie să colaboreze cu instituțiile statului, adăugând că este adesea mai „rentabil” să construiască noi conducte decât să reabiliteze cele existente. Această situație este influențată de cadrul legal, care favorizează extinderea rețelelor în detrimentul întreținerii celor vechi.
