Tensiuni în relația dintre administrația Trump și Netanyahu
Deși Casa Albă face presiuni pentru reluarea negocierilor de încetare a focului între Israel și Hamas, președintele Donald Trump și cei mai apropiați colaboratori ai săi sunt îngrijorați că atacul îndrăzneț al Israelului împotriva liderilor Hamas din Qatar, din această săptămână, a compromis aceste negocieri – posibil pentru totdeauna. Frustrările administrației față de premierul israelian Benjamin Netanyahu s-au adâncit de marți, de când a avut loc atacul israelian.
Donald Trump și consilierii săi au început să se întrebe dacă Netanyahu, care a autorizat atacul și a amenințat cu altele noi, nu încearcă să saboteze negocierile. O persoană apropiată echipei de securitate națională a președintelui a declarat: „De fiecare dată când se înregistrează progrese, se pare că el bombardează pe cineva. De aceea președintele și consilierii săi sunt atât de frustrați de Netanyahu”.
Rapoartele din regiune sugerează că Israelul nu a reușit să ucidă membrii de la conducerea Hamas pe care îi viza, ci a lovit alți membri ai grupului, din Doha. În același timp, Casa Albă a încercat să calmeze qatarezii, ai căror lideri de top au folosit cuvinte precum „barbar” pentru a descrie acțiunea israeliană. Prim-ministrul Qatarului va vizita New Yorkul și Washingtonul pentru a discuta despre atacul israelian și stadiul negocierilor de încetare a focului în Gaza.
Răspunsul inițial al Casei Albe, o declarație a purtătoarei de cuvânt Karoline Leavitt, a arătat clar că Trump era frustrat de decizia Israelului de a desfășura o misiune în Qatar, un partener-cheie și sediul unei importante baze militare americane. Administrația a subliniat că a aflat despre atac de la armata americană și că Israelul nu a făcut nimic pentru a notifica și nu s-a consultat în prealabil cu oficialii americani.
Trump a modificat ulterior declarația lui Leavitt, afirmând că Israelul nu avertizase Casa Albă în mod adecvat cu privire la atac. Un oficial din domeniul apărării a declarat că „avertismentul vag dat a fost total insuficient” și că declarația lui Trump a fost directă în a afirma că decizia a fost „luată de prim-ministrul Netanyahu, nu a fost o decizie luată de mine”.
Conversația telefonică dintre Trump și Netanyahu de marți a fost descrisă ca fiind „încinsă”, evidențiind nemulțumirea președintelui față de acțiunile premierului israelian. Oficialii americani sunt preocupați de „incapacitatea lui Trump de a-l controla pe Netanyahu”, mai ales când acțiunile acestuia afectează relațiile SUA în țări precum Siria și Qatar.
În ceea ce privește Qatarul, un oficial qatarez a subliniat că „accentul se pune pe securitatea și suveranitatea noastră națională, care au fost direct amenințate de acest atac”. Amenințările lui Netanyahu că Israelul va ataca orice țară care găzduiește reprezentanți ai Hamas sunt deosebit de îngrijorătoare pentru aliații SUA, deoarece ar putea submina eforturile de mediere.
În paralel, condițiile din taberele supraaglomerate de pe coastă pentru palestinienii strămutați din Gaza sunt disperate, iar unii dintre cei care au fugit în ultimele zile de noua ofensivă israeliană se întorc spre bombele care cad. Cei care fug caută adăpost în zone desemnate ca fiind umanitare, dar se confruntă cu lipsuri severe de resurse, adăposturi și servicii de bază.
Israelul a început să-și intensifice atacurile asupra orașului Gaza, afirmând că scopul său este eliberarea ostaticilor rămași în mâinile Hamasului. Cu toate acestea, mulți palestinieni rămân în oraș, în ciuda apelurilor Israelului de a părăsi zona. Agențiile de ajutor umanitar avertizează că lipsa spațiului pentru cultivarea alimentelor contribuie la malnutriția răspândită.
Israelul a declarat că toți civilii trebuie să părăsească orașul Gaza, însă guvernul din Gaza estimează că 1,3 milioane din cei aproximativ 2 milioane de locuitori ai Gazei rămân în oraș. Echipa umanitară a ONU a respins descrierea făcută de Israel a zonei Mawasi ca zonă umanitară, subliniind că nu s-au luat măsuri eficiente pentru a asigura siguranța celor forțați să se mute acolo.
Palestinienii strămutați se confruntă cu dificultăți în găsirea adăpostului, iar agențiile de ajutor afirmă că Israelul a blocat livrările de materiale pentru adăposturi timp de aproape șase luni. În ciuda ridicării restricțiilor, un număr foarte mic de corturi ajung la destinație, lăsând oamenii să aleagă între a rămâne sau a abandona bunurile personale în încercarea de a supraviețui.
