Guvernul lui Francois Bayrou, respins în votul de încredere
Guvernul francez condus de Francois Bayrou a pierdut, luni seara, votul de încredere în Adunarea Naţională, unde o majoritate de 364 de deputaţi a votat împotriva sa. Aceasta este o premieră în istoria celei de-a cincea Republici, când un şef de guvern este înfrânt în urma unui vot de încredere. François Bayrou îşi va prezenta demisia în fața preşedintelui Emmanuel Macron marţi dimineaţa.
Preşedintele Macron se confruntă astfel cu pierderea celui de-al patrulea premier în decurs de doar 20 de luni. Palatul Elysee a anunțat că preşedintele „ia act” de căderea guvernului lui François Bayrou şi „va numi un nou prim-ministru în zilele următoare”.
Votul împotriva acordării încrederii a fost susţinut de 364 de deputaţi din rândurile opoziţiei, incluzând atât extrema dreaptă, cât şi extrema stângă, în timp ce doar 194 de deputaţi din coaliţia guvernamentală au votat pentru.
François Bayrou a lansat un ultim apel în Adunare, subliniind problemele economice ale Franţei, care se confruntă cu o „supraîndatorare” de 114% din PIB. El a avertizat despre pierderea libertăţii, fie sub dominaţia armatei, fie sub cea a creditorilor. Bayrou a angajat răspunderea guvernului în faţa Adunării pe un proiect de buget ce prevede economii de 44 miliarde de euro pentru 2026.
Acum, toate privirile se îndreaptă spre preşedintele Macron, care trebuie să găsească un nou prim-ministru în urma deciziei de a dizolva Adunarea Naţională în iunie 2024. Alegerile ulterioare au dus la formarea a trei blocuri politice fără o majoritate clară, generând instabilitate în ţară. Macron a exclus posibilitatea unei noi dizolvări a Adunării, iar Marine Le Pen a afirmat că organizarea de noi alegeri „nu este o opţiune, ci o obligaţie”.
Partidul Socialist a declarat că este pregătit să preia conducerea guvernului, în condiţiile în care stânga a ocupat locul al doilea la ultimele legislative. Boris Vallaud, preşedintele grupului socialist din Adunare, a spus: „Noi suntem pregătiţi, să vină să ne caute”.
În contextul unei sfidări generale faţă de Emmanuel Macron, a cărui popularitate a atins cel mai scăzut nivel de la preluarea puterii în 2017, există mai multe scadenţe care ar putea indica o vacanţă scurtă. O mişcare cetăţenească a chemat la grevă şi manifestaţii, iar agenţia de notare Fitch urmează să anunţe ratingul datoriei franceze, cu riscuri de retrogradare în actualul climat de incertitudine.
