Un medic fără experiență politică preia conducerea Serbiei
Parlamentul Serbiei a aprobat miercuri numirea lui Djuro Macut, medic și profesor universitar, în funcția de prim-ministru, după luni de proteste anticorupție care au dus la demisia predecesorului său. Votul a fost o formalitate, având în vedere că Partidul Progresist Sârb (SNS) al președintelui Aleksandar Vucic deține o majoritate de 156 de deputați în parlamentul cu 250 de locuri. Din cei 199 de deputați prezenți, 153 au votat în favoarea noului guvern, în timp ce 46 s-au opus.
Partidele de opoziție au cerut formarea unui guvern de tranziție până la alegerile din 2027, însă Vucic și aliații săi au respins această solicitare. Noul guvern va avea 31 de miniștri, dintre care 22 au făcut parte și din executivul condus de Milos Vucevic, care a demisionat pe fondul protestelor care au început în noiembrie, după prăbușirea acoperișului gării din Novi Sad, incident soldat cu 16 morți.
Marșuri zilnice conduse de studenți s-au extins în toată țara, devenind cea mai mare provocare din cei 12 ani de conducere ai lui Vucic. Protestatarii acuză corupția generalizată și incompetența care au dus la tragedia de la Novi Sad, acuzații pe care Vucic și susținătorii săi le neagă. Djuro Macut și guvernul său își propun să oprească protestele și au chemat la dialog cu manifestanții. „Serbia este obosită de blocade”, a spus Macut adresându-se deputaților.
În ultimele două zile, protestatarii au blocat intrările în sediul radio-televiziunii publice RTS și au avut ciocniri cu poliția. Firma de consultanță Teneo a evaluat că numirea unui nou prim-ministru cu legături cu noua mișcare politică a lui Vucic este improbabil să calmeze tensiunile publice. Cabinetul lui Macut este perceput ca un guvern de continuitate, cu Vucic continuând să exercite o influență semnificativă, în ciuda prerogativelor sale în mare parte ceremoniale.
„Este complet irelevant cine sunt miniștrii”, a declarat deputatul Miroslav Aleksic de la partidul de opoziție Mișcarea Poporului. Noul prim-ministru a menționat că guvernul său își propune să mențină deficitul bugetar sub 3% din PIB până în 2027 și să păstreze regulile fiscale actuale până în 2029. De asemenea, el a afirmat că Belgradul va continua să mențină un echilibru între candidatura sa de aderare la Uniunea Europeană și relațiile cu China, Rusia și Statele Unite.
