Mărturii ale ororilor: 20.000 de copii ucraineni răpiți
Au trecut mai mult de două săptămâni de când președintele american Donald Trump l-a primit pe Vladimir Putin în Alaska, dar această întâlnire nu a generat rezultate concrete. În ciuda întâlnirii ulterioare cu Volodimir Zelenski și alți lideri europeni, promisiunile inițiale ale administrației Trump s-au dovedit false. În săptămânile care au urmat, Rusia a continuat ofensiva în Donbas și atacurile asupra orașelor ucrainene. O problemă majoră care riscă să fie eclipsată este returnarea celor 20.000 de copii ucraineni deportați în Rusia.
La întâlnirea din Alaska, Trump a adus o scrisoare din partea Melaniei Trump adresată lui Putin, care a menționat situația copiilor răpiți în timpul războiului. Deși scrisoarea nu făcea referire directă la invazia Rusiei în Ucraina, Zelenski a legat rugămintea Melaniei de problema copiilor răpiți, încercând să câștige sprijinul lui Trump.
Ucraina susține că returnarea copiilor răpiți trebuie să fie parte din orice acord de pace. De asemenea, oficialii ucraineni au realizat o campanie de lobby pentru a aduce această problemă în atenția administrației Trump. Zelenski a exprimat optimismul că mesajul a fost înțeles de către echipa SUA.
„Cel mai mare caz de răpire de după al Doilea Război Mondial”
În martie 2023, Curtea Penală Internațională a emis mandate de arestare pentru Putin și comisarul său pentru drepturile copiilor, Maria Lvova-Belova, acuzându-i de crime de război în legătură cu deportările ilegale ale copiilor din Ucraina. Ucraina afirmă că aproape 20.000 de copii au fost deportați, iar o echipă de experți de la Laboratorul de Cercetare Umanitară al Universității Yale estimează că numărul ar putea ajunge la 35.000. Nathaniel Raymond, directorul executiv al Yale HRL, descrie aceste transferuri ca fiind „cel mai mare caz de răpire de după al Doilea Război Mondial”.
Estimările includ copii care se aflau în tabere de recreere și în instituții de stat atunci când Rusia a început invazia. Alții au fost răpiți după ce părinții lor au fost uciși sau separați în timpul „filtrării” utilizate de forțele ruse. Până în prezent, doar 1.592 de copii s-au întors în Ucraina, conform programului umanitar „Bring Kids Back UA” inițiat de Zelenski.
Negocieri dificile pentru returnarea copiilor
Deși s-au purtat negocieri între Rusia și Ucraina pentru schimbul de prizonieri, eforturile de repatriere a copiilor au avut puține rezultate. Qatarul a reușit să faciliteze întoarcerea câtorva zeci de copii. Zelenski a declarat că negocierile cu Rusia sunt dificile și că se folosește medierea prin alte țări, cu succes deosebit din partea Qatarului.
Grupuri de societate civilă, cum ar fi Save Ukraine, au ajutat familiile să își recupereze copiii din lagărele de reeducare din Rusia. Cu toate acestea, majoritatea copiilor răpiți nu au acces la apărare legală, iar autoritățile ruse continuă să susțină că deportările sunt măsuri umanitare.
Exploatarea și militarizarea copiilor
Potrivit guvernului britanic, aproximativ 6.000 de copii ucraineni sunt ținuți în lagăre de reeducare din Rusia, unde sunt supuși îndoctrinării. Autoritățile ruse au adoptat legi care facilitează adopția rapidă a acestor copii de către familii din Rusia. De asemenea, Comisia de anchetă a ONU a declarat că măsurile privind cetățenia și adopția copiilor ucraineni încalcă drepturile acestora, inclusiv dreptul de a-și păstra identitatea.
Numărul exact al copiilor care au dispărut în sistemul de adopție din Rusia este necunoscut. De asemenea, au fost raportate cazuri de exploatare sexuală a copiilor răpiți. În ciuda acestor orori, Rusia neagă acuzațiile și continuă să justifice deportările ca fiind măsuri umanitare.
Implicarea internațională în problema copiilor răpiți
În ciuda apelurilor internaționale, inclusiv din partea Statelor Unite, pentru returnarea copiilor, nu există un mecanism clar pentru repatrierea acestora. Zelenski a subliniat importanța continuării eforturilor internaționale pentru a readuce copiii răpiți acasă. În acest context, returnarea copiilor răpiți ar trebui să fie o prioritate în discuțiile de pace cu Rusia.
În concluzie, problema copiilor ucraineni răpiți este o criză umanitară majoră, care necesită o acțiune concertată din partea comunității internaționale pentru a asigura returnarea lor în siguranță.
