Visul unei noi ordini globale: Xi Jinping, Vladimir Putin și Kim Jong-un unesc forțele pentru a contesta Occidentul
La 80 de ani de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, Xi Jinping, Vladimir Putin și Kim Jong-un s-au reunit la Beijing, într-un gest simbolic destinat să demonstreze unitatea blocului antioccidental. Uniunea Europeană a avertizat că această „alianță autoritară” urmărește o nouă ordine mondială, conform The Guardian.
Salutând mulțimea de 50.000 de spectatori adunați în Piața Tiananmen, Xi Jinping a emis un mesaj de încredere, alături de Kim Jong-un, liderul Coreei de Nord, și Vladimir Putin, principalul aliat al Chinei în opoziția față de ordinea mondială condusă de SUA. Ultima apariție publică comună a celor trei lideri a avut loc în timpul războiului rece.
„Omenirea se confruntă din nou cu alegerea între pace sau război, dialog sau confruntare”, a declarat președintele chinez. Această declarație a fost contrazisă de cea mai mare paradă militară organizată vreodată de Beijing, care a avut loc pe Poarta Păcii Cerești, simbol al puterii chineze din secolul XV. Alături de cei trei lideri, au asistat la demonstrația de forță militară și alți autocrati din lume.
În aceeași zi, la peste 8.000 de kilometri distanță, Volodimir Zelenski și aliații săi se întâlneau la Paris pentru un summit dedicat viitorului Ucrainei, devastată de războiul declanșat de Rusia în 2022. „Coaliția de voință”, condusă de Marea Britanie și Franța, nu includea Statele Unite.
Imaginea noii ordini mondiale este clară: un bloc antioccidental, condus de China, pe de o parte, și o alianță a democrațiilor occidentale, fără liderul tradițional de la Washington, pe de altă parte. Parada militară, la care au participat peste 10.000 de soldați, a marcat 80 de ani de la înfrângerea Japoniei în 1945 și a avut scopul de a reafirma rolul Partidului Comunist Chinez în acest context, dar și de a afișa puterea politică și militară a Beijingului pe scena globală, având ca orizont 2025.
În fața unei economii interne slăbite și a unui război comercial dureros cu SUA, parada a constituit o oportunitate pentru Xi, în vârstă de 72 de ani, să alimenteze naționalismul și să distragă atenția de la problemele interne. „Astfel de evenimente nu sunt despre a construi punți, ci despre teatru politic și controlul narațiunii”, a explicat Yu Jie, cercetător senior la Chatham House.
La Washington, neliniștea a crescut în timp ce Xi celebra lideri ai statelor considerate paria, precum Rusia, Iran și Coreea de Nord, grupare denumită de analiști „axa instabilității”. Consolidarea acestor alianțe a fost accelerată de politica de presiune a lui Donald Trump, aplicată atât prietenilor, cât și adversarilor. „Este perceput ca un punct de cotitură, atât aici, cât și în Europa”, a spus Brian Hart, director adjunct la China Power Project (CSIS).
Trump a reacționat pe rețelele sociale, dorindu-le lui Xi și poporului chinez o „zi mare și memorabilă de sărbătoare”, adresându-le salutări lui Putin și Kim, în contextul în care aceștia „complotează împotriva Statelor Unite ale Americii”. Un consilier al Kremlinului, Iuri Ușakov, a negat orice intenție de conspirație, afirmând că liderii nu au avut o astfel de intenție.
Deși rezultatele concrete ale paradei și întâlnirilor bilaterale au fost limitate, șefa diplomației UE, Kaja Kallas, a avertizat că „avem de-a face cu o alianță autoritară care caută o nouă ordine mondială”. Analiștii observă că „axa instabilității” prezintă fisuri interne semnificative, iar efectul propagandistic a fost mai puternic decât amenințarea reală.
Relația dintre China și Rusia este considerată mai fragilă decât pare, cu China privind mereu spre Vest, spre UE și NATO. Deși Beijingul a fost criticat pentru sprijinul acordat Rusiei, Moscova a apelat la Phenian pentru trupe suplimentare. Coreea de Nord ar fi trimis aproximativ 15.000 de soldați armatei ruse, iar Putin i-a mulțumit lui Kim la Beijing.
Parada a fost precedată de summitul Organizației de Cooperare de la Shanghai, considerat un nou succes diplomatic pentru Beijing. Premierul indian Narendra Modi a participat, în ciuda relațiilor tensionate cu China. La scurt timp după ce SUA au impus tarife de 50% pe importurile de petrol rusesc, Modi a postat pe Twitter despre „întâlnirea excelentă” cu Putin.
Demonstrația militară a inclus rachete hipersonice, drone subacvatice și noi rachete intercontinentale, confirmând că Beijingul are acum o „triadă nucleară” – capacitatea de a lansa atacuri nucleare de pe uscat, din aer și de pe mare, alăturându-se SUA și Rusiei. „Știam deja că China are această capacitate, dar imaginea a fost o demonstrație clară”, a spus Jennifer Parker, cercetător la Universitatea New South Wales.
Cu toate acestea, analiștii subliniază că niciuna dintre aceste arme nu a fost testată în luptă, iar Beijingul rămâne dependent economic de înțelegeri comerciale cu Washingtonul. „China este departe de a putea înlocui SUA ca furnizor global de stabilitate”, a declarat Alicja Bachulska, de la European Council on Foreign Relations, adăugând că Beijingul profită de context pentru a-și cultiva imaginea de partener responsabil, în contrast cu SUA sub Donald Trump.
