Muzeul Național de Istorie a României găzduiește un eveniment deosebit: revelații uimitoare din trecutul Callatisului, prezentate pentru prima dată!
Muzeul Național de Istorie a României anunță un eveniment important cu prilejul unei descoperiri arheologice remarcabile, care va fi dezvăluită în premieră vineri, 12 septembrie a.c. Evenimentul este organizat în cadrul Zilelor Europene ale Patrimoniului și va aduce în prim-plan o piesă arheologică de excepție. Această inițiativă subliniază importanța cercetării, conservării și restaurării patrimoniului arheologic din România, evidențiind rolul său esențial în consolidarea memoriei și identităților europene.
Colaboratorii care sprijină acest demers includ Direcția Cultură și Sport Mangalia, Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni, Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” București, Muzeul Municipiului București, Gigapixel, Metamorfozys, Kimet și Nuclear NDT Research&Services.
Descoperiri impresionante la Callatis
La data de 4 iulie a.c., arheologii care săpau în situl Necropola tumulară a orașului antic Callatis, situat la 7 km nord de Mangalia, au descoperit trei cununi funerare aurite, alături de mai multe podoabe și piese de port din aur, bronz și sticlă. Obiectele datează din secolul III a.C. și au fost găsite într-un cavou de piatră acoperit de o movilă uriașă de pământ, având 12 m înălțime și 70 m diametru. Acest mormânt impozant a aparținut, cel mai probabil, unei familii bogate de greci care dețineau proprietăți în teritoriul callatian.
Cununile funerare aveau, cel mai probabil, o funcție funerară, simbolizând puritatea și aspirațiile la nemurirea sufletului, precum și participarea familiei la ritualuri religioase de tip misteric. Mirtul și iedera, plante a căror reprezentare a fost realizată cu un mare realism de meșterii cununilor, erau simboluri ale speranței că sufletele celor dispăruți pot avea o soartă favorabilă.
Cercetări în cadrul necropolei
Muzeul Național de Istorie a României a efectuat săpături sistematice în cadrul sitului „Necropola tumulară a orașului antic Callatis“, descoperind un complex funerar vechi de peste 2.300 de ani. Cavoul, care face parte din cea mai mare movilă funerară din sudul Dobrogei, este realizat din piatră și a fost identificat pe o lungime de 18 metri, iar cercetările continuă în sectorul coridorului de acces.
În interior, arheologii au găsit „paturi“ de piatră pe care, în urmă cu 23 de secole, se aflau două sarcofage, probabil din lemn, o raritate pentru acea epocă. De asemenea, au fost identificate fragmente sculptate și pictate din calcar și marmură, precum și cele trei cununi funerare aurite și diverse podoabe și piese de port din aur, bronz și sticlă.
