„O reprezentație cu tentă politică”: Justițiari autodeclarați anti-migranți, un fenomen alarmant în expansiune pe continentul european
Patrule cetățenești de justițiari autoproclamați au apărut în mai multe țări europene, afirmând că protejează comunitățile împotriva migranților. Experții avertizează că aceste grupuri alimentează frica socială și sunt folosite de extrema dreaptă pentru propagandă și recrutare.
În Reykjavík, Islanda, o duzină de bărbați îmbrăcați în tricouri negre cu simboluri radicale au mărșăluit prin centrul orașului într-o seară aglomerată de vineri. În Polonia și Țările de Jos, grupuri similare s-au organizat la frontiera cu Germania, declarând că doresc să oprească solicitanții de azil. La Belfast, în Irlanda de Nord, acești justițiari au cerut documentele de identitate migranților și persoanelor de culoare.
Aceste acțiuni se încadrează într-un nou val de „patrule anti-migranți”, care s-au extins în ultimele luni în diverse țări europene. Membrii acestor grupuri se prezintă ca o forță de protecție, dar specialiștii subliniază că efectul real este de a genera mai multă teamă și de a crea un teren fertil pentru discursurile de extremă dreapta.
„Majoritatea acestor acțiuni sunt simbolice. Nu opresc migrația și nu fac străzile mai sigure”, afirmă Tore Bjørgo, profesor la Universitatea din Oslo și fost director al Centrului pentru Cercetarea Extremismului. „Este un spectacol pentru mass-media și adesea cu scop politic, folosit de organizațiile de extremă dreaptă pentru a atrage atenție și noi membri.”
Imaginile surprinse cu astfel de grupuri sunt adesea spectaculoase: bărbați cu cagule și bâte, lanțuri sau bețe de baseball, care se filmează pe străzi iluminate de artificii. În Spania, provincia Murcia a fost zguduită în această vară de violențe, când zeci de indivizi înarmați au ieșit pe străzi pentru a „vâna” persoane de origine străină. La Belfast, o campanie de intimidare a vizat migranții și persoanele de culoare.
În Polonia, sute de persoane s-au organizat în „patrule cetățenești” la granița cu Germania, justificându-și prezența prin nevoia de a bloca solicitanții de azil. În Olanda, un grup de patrule a apărut în iunie în zona satelor Ter Apel și Sellingen, unde membri cu veste reflectorizante au oprit mașini și au cerut documente.
Guvernele și ONG-urile au denunțat aceste acțiuni, considerându-le alimentate de frică și dezinformare. În Spania, mesajele rasiste pe rețelele sociale au crescut cu 1.500% înaintea izbucnirii tulburărilor. În Polonia, Fundația Helsinki pentru Drepturile Omului a vorbit despre o „narațiune politică radicalizantă” care prezintă migrația ca pe o amenințare.
Deși rareori recurg la violență directă, acești justițiari autoproclamați inspiră teamă prin stilul lor paramilitar. „Există foarte puține dovezi că oamenii se simt mai în siguranță, dimpotrivă”, subliniază Bjørgo. „Mulți dintre participanți sunt infractori cunoscuți, așa că provoacă mai mult frică decât siguranță.” Cercetări efectuate în Norvegia în 2016 au arătat că numeroși membri ai acestor grupuri aveau antecedente de violență domestică, trafic de droguri sau furturi. În Islanda, lideri ai sindicatului polițiștilor au confirmat că patrulele anti-migranți au amenințat femei, spunându-le că trebuie „reduse la tăcere pentru totdeauna”.
Deși numeric sunt puțini, aceștia reușesc să obțină vizibilitate disproporționată pe rețelele sociale și în mass-media. Imaginile postate de aceștia sunt văzute de milioane de oameni și apoi preluate de tabloide. „Ei îi prezintă pe refugiați nu ca pe oameni care au nevoie de sprijin umanitar, ci ca pe o problemă de securitate. Iar asta influențează opinia publică”, explică dr. Matthijs Gardenier, sociolog la Universitatea Paul-Valéry din Montpellier.
Aceste grupuri devin parte a unui ecosistem mai larg, care sprijină narațiunea celor ce cer ziduri și garduri la frontiere. În final, spune Gardenier, extrema dreaptă este cea care câștigă: „Patrulele, activitățile lor, tot ce fac, produc imagini spectaculoase, un spectacol vizual pentru social media. Această încadrare modelează opinii și împinge oamenii să voteze pentru extrema dreaptă.”
Cazul livratorului străin agresat la București
Fenomenul tensiunilor anti-migranți nu ocolește nici România. Recent, un livrator originar din Bangladeș a fost agresat pe stradă, în București, incident care a stârnit indignare publică și dezbateri aprinse pe tema siguranței migranților. Cazul reprezintă un semnal de alarmă privind creșterea intoleranței și a actelor de violență xenofobă.
Cu aproape două săptămâni înainte de acest atac rasist din Capitală, deputatul AUR Dan Tanasă a îndemnat românii să refuze livrările aduse de angajați care nu sunt români. Postarea sa a devenit virală, iar polițistul Marian Godină a anunțat că a formulat o plângere penală „împotriva deputatului AUR Dan Tanasă pentru săvârșirea infracțiunii de „Incitarea la violenţă, ură sau discriminare” prevăzute de art. 369 din Codul Penal.”
Tot recent, liderul AUR, George Simion, a inițiat un sondaj ad-hoc pe pagina lui de Facebook, întrebându-și urmăritorii dacă ar trebui expulzați mai mulți cetățeni pakistanezi care au fost prinși după ce au capturat lebede pe râul Argeș, iar Diana Șoșoacă a vorbit despre „înlocuirea planificată a poporului român.”
