De ce plătim facturi mari la electricitate?
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a explicat în cadrul unei emisiuni la Digi24 motivele pentru care facturile la electricitate au crescut semnificativ în România, ajungând să plătim aproape cel mai scump curent din Uniunea Europeană. Ivan a precizat că deciziile recente au contribuit la această situație, menționând că, timp de patru ani, statul român a compensat o parte din facturile la energie, beneficiind atât consumatorii vulnerabili, cât și marii consumatori, ceea ce a creat o inegalitate în gestionarea ajutoarelor.]
La 1 iulie 2023, schema de compensare a fost eliminată, iar acest lucru a dus la creșterea facturilor pentru aproximativ 3,7 milioane de consumatori, care au observat o creștere de la 70 lei la 130-140 lei pentru o medie de consum de 100 kw/h. Pentru persoanele cu venituri sub 1.950 lei, ministerul a instituit o schemă de vouchere lunare de 50 lei pentru a ajuta la acoperirea acestei creșteri.
În urma discuțiilor cu toți actorii din domeniul energiei, s-au identificat măsuri care ar putea contribui la reducerea prețului energiei electrice pe termen scurt și mediu. Ivan a subliniat importanța colaborării între ANRE, producători, furnizori și distribuitori, menționând că nu s-au reunit la aceeași masă timp de 35 de ani.
Deciziile care au dus la creșterea prețului energiei
Ministrul a explicat că România a scos din producție 7000 mw/h de energie bazată pe gaz și cărbune, asumându-și cele mai ambițioase ținte de decarbonizare din Uniunea Europeană. Această decizie a fost luată fără a se asigura că sunt disponibile surse alternative de energie. În prezent, România importă aproximativ 20% din necesarul de energie la orele de vârf, când prețurile sunt cele mai mari, ceea ce creează un dezechilibru pe piață.
Ivan a subliniat că din cei 7000 mw scoși din producție, doar 1200 au fost reinstalați pe capacități de producție de energie electrică. Proiectele de construcție a unor centrale pe gaz au întârzieri de aproape 3 ani, ceea ce agravează situația. De asemenea, sunt blocaje în diverse procese legale pentru proiecte vechi, iar ministerul lucrează pentru a debloca aceste inițiative.
Proiectele viitoare și impactul asupra prețului energiei
Printre proiectele menționate de ministru se numără cele de la Iernut și Mintia, care aduc capacități suplimentare de producție, precum și susținerea proiectelor nucleare de la Cernavodă. Ivan estimează că, în următorul an și jumătate, se vor adăuga aproximativ 1800-2000 mw de energie electrică în bandă, majoritatea pe gaz.
În ceea ce privește structura facturii, Ivan a explicat că energia electrică activă reprezintă aproximativ 52% din total, iar restul constă în tarife accesorii, cum ar fi transportul energiei, TVA și accize.
