Atacuri asupra migranților în România: O nouă strategie electorală?
În România, ideea că migranții vor să le fure locurile de muncă românilor sau să îi înlocuiească complet este din ce în ce mai răspândită. Politicienii din partidele extremiste îndeamnă la o renegare a muncitorilor străini, iar violențele împotriva acestora încep să devină o realitate pe străzi și la locurile de muncă. Specialiștii afirmă că „problema” migranților reprezintă o temă de campanie pentru partidele extremiste, într-o societate tensionată după anularea alegerilor.
Un incident recent a avut loc marți seară, când un cetățean străin care efectua livrări cu bicicleta a fost atacat de un tânăr care i-a cerut să se întoarcă în țara lui, numindu-l „invadator”. Săptămâna trecută, muncitori români și din Nepal au fost implicați într-o bătaie într-o fabrică de mobilă din Baia Mare.
Val de acțiuni anti-migranți
Formațiunile cu discursuri extremiste din România au avut numeroase poziții împotriva migranților. Deputatul AUR, Dan Tănasă, a îndemnat recent, printr-o postare pe Facebook, ca oamenii să refuze comenzile livrate de străini. De asemenea, el a declarat în Parlament că nu dorește să vadă „picior de azilant și de refugiat în România”. Liderul AUR, George Simion, a inițiat un sondaj pe Facebook în care a întrebat dacă ar trebui expulzați cetățenii pakistanezi care au fost prinși capturând lebede pe râul Argeș. Diana Șoșoacă a afirmat că există o „înlocuire planificată a poporului român”, susținând că amestecarea semințiilor duce inevitabil la conflict.
De ce aduc angajatorii muncitori străini?
Adriana Iftime, vicepreședintă a Patronatului Societăților din Construcții, a explicat că România se confruntă cu o criză acută a forței de muncă în ultimii 10 ani, mai ales în sectorul construcțiilor. În ultima perioadă, au intrat în țară aproximativ 26.000-27.000 de migranți străini, majoritatea asiatici, pentru a acoperi deficitul de muncitori. Iftime a dezmințit informațiile conform cărora muncitorii străini ar fi plătiți mai bine decât românii, menționând că aceștia sunt tratați conform legilor românești, deși angajatorii suportă costuri suplimentare pentru cazare și deplasări.
Migranții, folosiți în campanie de politicieni
Răzvan Petri, fondator „Politica la Minut”, susține că partidele extremiste folosesc tema migranților pentru a câștiga capital de imagine. Acesta afirmă că, după anul trecut, se conturează o nouă temă de campanie, având în vedere contextul actual, marcat de pandemia COVID-19 și de războiul de la graniță. El subliniază că naționaliștii români apără drepturile diasporei, dar nu oferă aceeași protecție imigranților din România.
Ce fac specialiștii în combaterea discriminării?
Cătălin Raiu, membru în colegiul director al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, a explicat că, după anularea alegerilor prezidențiale de anul trecut, valul extremismului a crescut semnificativ. Raiu menționează că incitarea la ură pe social media este aproape de necontrolat și că instituțiile statului nu pot monitoriza tot ce se întâmplă. El subliniază necesitatea unei legislații mai clare în ceea ce privește incitarea la ură și necesitatea unei mai bune finanțări pentru instituțiile care se ocupă cu drepturile omului.
Când a început România să importe muncitori din Asia
Anul 2022 a marcat un „boom” al angajării muncitorilor străini pe piața forței de muncă din România, cu cote dublate față de anul precedent și o creștere de 10 ori comparativ cu perioada 2017-2018. Numărul muncitorilor străini a fost: 2018 – 8.000, 2019 – 30.000, 2020 – 30.000, 2021 – 50.000, 2022 – 100.000. Ministerul Muncii a anunțat că, în acest an, 100.000 de lucrători străini ar putea fi admiși pe piața muncii, în special în domenii precum construcții, transporturi și ospitalitate.
