Între bogăție și nevoință: Un european din zece nu poate avea parte de o masă decentă
Un procent de 8,5% din populaţia Uniunii Europene nu îşi permitea, în anul 2024, o masă care să conţină carne, peşte sau echivalentul vegetal, o dată la două zile. Aceasta reprezintă o scădere cu un punct procentual faţă de situaţia din 2023, când procentul era de 9,5%, conform datelor publicate de Eurostat.
În rândul statelor membre, cel mai mare procent al persoanelor care nu îşi permit o masă adecvată se înregistrează în Bulgaria (18,7%), Slovacia (17,1%) şi România (16,3%), în scădere de la 23,3% în 2023. La polul opus, Cipru şi Portugalia au cele mai mici procente, cu doar 1,2%, respectiv 2,5% din populaţia totală care nu îşi permite o masă adecvată.
În rândul persoanelor aflate în risc de sărăcie, ponderea celor din UE care nu îşi permiteau o masă adecvată era de 19,4% în 2024, în scădere cu aproape trei puncte procentuale comparativ cu situaţia din 2023, când era de 22,3%. Această diferenţă între populaţia totală şi cea expusă riscului de sărăcie este vizibilă și în rândul statelor membre UE.
Cea mai mare pondere a persoanelor în risc de sărăcie care nu îşi permiteau o masă adecvată se înregistra în 2024 în Slovacia (39,8%), urmată de Bulgaria (37,7%), Ungaria (37,3%), Grecia (34,6%) şi România (27,7%). În cazul României, ponderea a scăzut de la 43% în 2022, până la 27,7% în 2024. La polul opus, Cipru şi Portugalia au ambele 5,1% din populaţie care nu îşi permite o masă adecvată.
Capacitatea de a-ţi permite o masă adecvată face parte din Obiectivele de Dezvoltare Sustenabilă (SDG), iar Obiectivul de Dezvoltare Durabilă numărul 2 vizează eradicarea foametei şi a tuturor formelor de malnutriţie până în 2030.
