România, lider european în provocările financiare
Obligația stabilită la summitul NATO de la Haga din 2025 ca statele membre ale Alianței să aloce 5% din PIB pentru apărare plasează România în fruntea topului european al poverii bugetare reprezentate de acest angajament. Conform unei analize bazate pe statistici oficiale Eurostat, realizată de Monitorul Social, România se află într-o situație financiară dificilă în comparație cu alte state europene.
În România, veniturile bugetare reprezintă doar 34% din PIB, ceea ce înseamnă că alocarea de 5% din PIB pentru apărare ar necesita aproape 15% din veniturile bugetare ale statului, cel mai ridicat procent dintre statele europene membre NATO. În contrast, Franța, cu venituri bugetare de 51,5% din PIB, ar aloca pentru apărare mai puțin de 10% din încasările sale totale, iar alte state din estul Europei, precum Bulgaria și Lituania, ar trebui să aloce 13,6% din totalul veniturilor bugetare, iar Cehia 12,4%.
În 2023, România a cheltuit pentru apărare aproximativ 1,7% din PIB, ceea ce reprezenta aproximativ 5% din încasările bugetare. Aceasta este o proporție similară cu alte state din Europa de Est, cum ar fi Polonia și Bulgaria, care au cheltuit 2,1% din PIB, respectiv 1,5% din PIB. Statele vest-europene, pe de altă parte, cheltuiau pentru apărare sub 3% din încasările lor, iar media UE27 pentru cheltuielile de apărare era de 1,3% din PIB.
Analiza subliniază că, dacă toate statele europene membre NATO ar respecta angajamentele de la summitul de la Haga, România ar fi de departe cel mai afectat stat, având în vedere încasările sale bugetare extrem de mici comparativ cu media UE27. De la o alocare actuală pentru apărare de 5% din încasările naționale, acordul de la Haga ar crește alocarea la aproape 15% din veniturile naționale.
Situația devine și mai complicată din cauza deficitului bugetar al României, care se apropie de 9% în 2024, făcând imposibilă acoperirea acestor cheltuieli prin împrumuturi. De asemenea, se așteaptă ca statele membre NATO să cheltuie mai mult pentru apărare decât pentru educație, în contextul în care media cheltuielilor pentru educație în UE27 este de 3,5 ori mai mare decât cea pentru apărare.
În concluzie, România trebuie să își îmbunătățească nivelul veniturilor bugetare pentru a face față angajamentelor internaționale. Combaterea evaziunii fiscale și alinierea sistemului fiscal la modelul european ar putea ridica veniturile bugetare, permițând țării să își îndeplinească obligațiile de apărare și să asigure resursele necesare pentru educație și dezvoltare pe termen lung.
