Franța pe marginea prăpastiei: motivele din spatele unei posibile căderi a guvernului parizian
Guvernul minoritar al Franţei, condus de premierul François Bayrou, se confruntă cu riscul de a fi demis în luna viitoare, după ce trei partide principale de opoziţie au anunţat că nu vor susţine votul de încredere pe care Bayrou l-a solicitat pentru 8 septembrie, în contextul planurilor sale de reduceri bugetare drastice.
Partidul de extremă dreapta Rassemblement National (RN), condus de Marine Le Pen, extrema stângă, precum şi socialiştii, au declarat că nu pot susţine votul de încredere. În cazul în care Bayrou pierde acest vot, guvernul său va cădea.
Incertitudinea politică a generat panică în rândul investitorilor, determinând creşterea primei de risc a obligaţiunilor franceze cu 5 puncte de bază faţă de echivalentele germane, ajungând la cel mai înalt nivel din iunie. Indicele CAC-40, care reflectă principalele acţiuni franceze, a încheiat o zi în scădere cu 1,6% şi a continuat să scadă în dimineaţa următoare, fiind influenţat de tensiunile politice din ţară.
Bayrou a recunoscut dificultatea de a obţine încrederea unui parlament foarte fragmentat, numind această încercare un pariu riscant. „Da, este riscant, dar este şi mai riscant să nu faci nimic”, a afirmat el, subliniind pericolul major reprezentat de datoria naţională. Votul de încredere va determina dacă are suficient sprijin în parlament pentru a implementa reduceri bugetare de 44 de miliarde de euro, necesare pentru a reduce deficitul, care a atins 5,8% din PIB anul trecut, aproape dublu faţă de limita oficială a UE de 3%.
În eventualitatea că guvernul cade, preşedintele Emmanuel Macron ar putea numi un nou prim-ministru, ar putea solicita lui Bayrou să rămână în fruntea unui guvern interimar sau ar putea convoca alegeri anticipate. Macron a pierdut anterior un prim-ministru, Michel Barnier, în urma unui vot de neîncredere privind bugetul, la sfârşitul anului 2024.
Chiar dacă guvernul câştigă votul de încredere, acest lucru nu va garanta sprijinul necesar pentru bugetul propriu-zis, care va fi votat mai târziu în an. Bayrou a propus eliminarea a două sărbători legale, îngheţarea cheltuielilor sociale şi a tranşelor de impozitare în 2026 la nivelurile din 2025, fără ajustarea pentru inflaţie.
Liderul RN, Jordan Bardella, a afirmat că Bayrou a anunţat „sfârşitul guvernului său” prin solicitarea votului, iar RN nu va susţine un guvern ale cărui decizii afectează negativ populaţia. Marine Le Pen a confirmat că RN va vota împotriva lui Bayrou, la fel şi Verzii. Partidul de extremă stânga La France Insoumise (LFI) a declarat că votul va marca sfârşitul guvernului.
Voturile socialiştilor vor fi decisive pentru soarta lui Bayrou, iar liderul Partidului Socialist, Olivier Faure, a anunţat că socialiştii nu vor vota în favoarea moţiunii de încredere. Votul va avea loc cu doar două zile înaintea unor proteste planificate, susţinute de partidele de stânga şi unele sindicate, care au fost comparate cu protestele „Vestelor galbene” din 2018.
Ministrul justiţiei, Gérald Darmanin, a salutat gestul lui Bayrou ca fiind „extrem de curajos şi foarte democratic” şi a exprimat dorinţa de a continua negocierile cu grupurile politice pentru a ajunge la un compromis. În cazul unui eşec, el a afirmat că nu trebuie exclusă ipoteza dizolvării guvernului, chiar dacă aceasta ar putea avea un impact economic negativ asupra Franţei.
În timp ce pariul lui Bayrou este perceput ca fiind riscant, Darmanin a subliniat că a nu avea un buget ar fi mult mai dăunător. „Ameninţările multiple de instabilitate fac Franţa mai mică, mai dificilă”, a concluzionat el, recunoscând o „parte de furie” în rândul populaţiei, dar subliniind că nu poate fi insensibil la emoţiile poporului francez.
