Punct de vedere: Renunțarea la eșalonarea simplificată îngreunează viața antreprenorilor
Eliminarea eșalonării simplificate și modificarea eșalonării clasice afectează antreprenorii de bună credință, în contextul în care România se confruntă cu o posibilă recesiune. Această măsură, introdusă de Ministerul Finanțelor prin cel de-al doilea pachet fiscal, le ia antreprenorilor colacul de salvare.
Eșalonarea simplificată permite debitorilor să își plătească datoriile fiscale pe o perioadă de maximum 12 luni, fără a fi obligați să constituie garanții. În schimb, eșalonarea clasică se întinde pe maximum 5 ani, dar impune constituirea de garanții pentru debitele fiscale.
Propunerile de modificare a eșalonărilor la plată ridică îngrijorări. Eliminarea completă a eșalonării simplificate și impunerea unei garanții personale din partea beneficiarilor reali pentru eșalonarea clasică vor reduce drastic perspectiva de redresare pentru contribuabilii care se confruntă cu debite fiscale semnificative.
Aceste măsuri obligă asociații și administratorii să răspundă în solidar cu compania, ceea ce ar trebui să fie o excepție, aplicabilă doar în cazurile de intenție frauduloasă. De asemenea, modificările nu iau în considerare posibilele erori ale ANAF în stabilirea sumelor datorate. Există multe cazuri în care debitele fiscale sunt anulate după ani de procese, iar contribuabilii rămân sub presiunea eșalonării.
Eliminarea eșalonării simplificate, care a fost folosită pe scară largă și a generat încasări rapide pentru bugetul de stat, împreună cu obligația de garantare a eșalonărilor clasice cu averea personală, va descuraja antreprenorii, inclusiv companiile mari. Este esențial ca fiecare contribuabil să aibă un Plan B pentru a gestiona riscurile de business.
În unele țări nordice, debitele fiscale stabilite prin inspecții sunt negociate cu autoritățile fiscale în faza de executare, astfel încât contribuabilii să supraviețuiască și să plătească maximul posibil din datorii. Moartea contribuabilului nu aduce beneficii, deoarece nu generează contribuții de asigurări sociale, TVA sau achitarea arieratelor. Modificările propuse afectează nu doar cei care abuzează de sistem, ci și pe cei care respectă legea. O legislație corectă nu ar trebui să se bazeze pe principiul relei credințe și pe prezumția de vinovăție.
