Revelația longevității: Cum centenarii descoperă arta de a preveni bolile severe
Oamenii trăiesc mai mult, în medie, în zilele noastre, dar puțini ajung la 100 de ani. Motivele pentru care doar câțiva aleși devin centenari rămân un mister pentru oamenii de știință. Totuși, o cercetare recentă a descoperit un factor care ar putea fi cheia longevității centenarilor.
Cercetătorii au constatat că persoanele care trăiesc până la 100 de ani sau mai mult par să aibă capacitatea de a evita bolile severe. Centenarii sunt de mare interes pentru oamenii de știință, deoarece ar putea deține cheia înțelegerii modului în care putem trăi mai mult și mai sănătoși. Studiile recente sugerează că longevitatea centenarilor nu se limitează la amânarea bolilor, ci reflectă un model distinct de îmbătrânire.
Studiile efectuate
O echipă condusă de Karin Modig, profesor de epidemiologie la Karolinska Institutet, a realizat două studii pentru a explora acest subiect. Primul studiu a inclus 170.787 de persoane născute în comitatul Stockholm, Suedia, între 1912 și 1922. Participanții au fost urmăriți timp de 40 de ani, fie de la vârsta de 60 de ani până la moarte, fie până la 100 de ani.
Cercetătorii au evaluat riscurile de accident vascular cerebral, atac de cord, fractură de șold și diverse tipuri de cancer, comparând centenarii cu cei care au avut o viață mai scurtă. Rezultatele au arătat că centenarii au avut rate mai mici de îmbolnăvire pe parcursul vieții. De exemplu, la vârsta de 85 de ani, doar 4% dintre centenari au suferit un accident vascular cerebral, comparativ cu aproximativ 10% dintre cei care au trăit între 90 și 99 de ani.
La vârsta de 100 de ani, 12,5% dintre centenari au avut un atac de cord, în comparație cu puțin peste 24% în rândul persoanelor care au murit între 80 și 89 de ani. Aceste date sugerează că centenarii amână și, în multe cazuri, evită bolile majore legate de vârstă.
Al doilea studiu
Pentru a investiga mai în detaliu, Modig și echipa sa au realizat un al doilea studiu, care a inclus 40 de afecțiuni medicale diferite, variind de la ușoare la severe, precum hipertensiunea arterială, insuficiența cardiacă și diabetul. Au analizat 274.108 de participanți născuți între 1920 și 1922, urmărindu-i timp de aproximativ 30 de ani.
Din acești participanți, 4.330 au devenit centenari, reprezentând doar 1,5% din total. Rezultatele au confirmat concluziile primului studiu: centenarii au dezvoltat mai puține boli și rata lor de acumulare a bolilor a fost mai lentă. De asemenea, centenarii erau mai predispuși să aibă afecțiuni limitate la un singur sistem de organe, semn al unei sănătăți mai bune.
De exemplu, la vârsta de 80 de ani, aproximativ 8% dintre centenari au fost diagnosticați cu boli cardiovasculare, comparativ cu peste 15% dintre cei care au murit la vârsta de 85 de ani. Această rezistență a centenarilor la afecțiunile neuropsihiatrice, precum depresia și demența, a fost, de asemenea, notabilă.
Concluzii
Descoperirea că centenarii reușesc să amâne și, în unele cazuri, să evite bolile, în ciuda unei vieți mai lungi, este interesantă și încurajatoare. Aceste concluzii sugerează că longevitatea excepțională nu se rezumă doar la amânarea bolilor, ci reflectă un model distinct de îmbătrânire. Rămâne de investigat dacă acest lucru se datorează în principal geneticii, stilului de viață, mediului sau unei combinații a acestor factori.
Înțelegerea mecanismelor din spatele îmbătrânirii sănătoase la centenari poate oferi informații valoroase pentru promovarea unei vieți mai lungi și mai sănătoase pentru toți.
