Dilema Europei: Alegerea între America și China
Nimeni nu se îndoiește de intenția președintelui Donald Trump de a demola sistemul economic internațional promovat de Statele Unite de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial. Confuzia este legată de ceea ce ar putea înlocui acest sistem. Comentariile administrației Trump sugerează contururile unei noi alianțe economice și de securitate conduse de SUA, dar o întrebare crucială rămâne: ce rol va juca Europa în această nouă paradigmă?
În februarie, secretarul de stat Marco Rubio a subliniat că „nu este normal ca lumea să aibă pur și simplu o putere unipolară”, afirmând că acest lucru a fost o anomalie a sfârșitului Războiului Rece și că lumea ar trebui să evolueze spre un sistem multipolar. Această convingere că hegemonia americană a luat sfârșit este fundamentală pentru viziunea „Noii Drepte” din Washington.
Conform lui Elbridge Colby, care a fost confirmat ca șef al politicii Pentagonului, SUA ar conduce o alianță economică și de securitate ancorată de democrațiile de piață, în timp ce China ar avea propria sferă de influență. Participarea la blocul condus de SUA ar necesita respectarea unor cerințe, cum ar fi un comerț echilibrat, asigurarea propriei securități de către fiecare membru și un angajament comun de a exclude China de pe piețele lor.
Mexicul și Canada, deja angajate într-o renegociere a acordului comercial nord-american, ar fi membri esențiali alături de SUA. De asemenea, Japonia și India sunt posibili participanți importanți, având în vedere că ministrul indian al comerțului a declarat că negocierile cu Washingtonul „merg în direcția cea bună”.
Problema acută a Europei
Însă, unde se situează Europa în această nouă configurație? Preponderent, Europa se identifică cu Germania. Pentru a aborda dezechilibrele comerciale, Germania ar trebui să renunțe la modelul său economic bazat pe exporturi și să își stimuleze consumul intern, cumpărând mai mult din SUA și încurajând producătorii să se stabilească în Statele Unite. Totuși, economia germană se confruntă cu o recesiune din 2023.
Germania ar trebui, de asemenea, să preia conducerea în reconstrucția puterii militare a continentului și în confruntarea cu Rusia. Deși a existat multă retorică privind Ucraina, Armata germană este mai puțin pregătită decât înaintea invaziei rusești. În loc să se confrunte cu concurența chineză, producătorii germani de automobile s-au opus de obicei protecției comerciale, temându-se de măsuri de retorsiune din partea Chinei.
Strategia SUA se bazează pe ideea că aliații săi preferă parteneriatul cu America în locul celui cu China, chiar și în cadrul unui acord care le solicită mai mult. Acest lucru pare, în general, un pariu sigur, însă problema este mai acută în cazul Europei. Declinul populației, politicile energetice auto-sabotante, criza de legitimitate democratică și lipsa de tehnologie inovatoare au redus valoarea strategică și influența continentului.
Vicepreședintele JD Vance a comentat că este neclar ce s-a întâmplat cu unii dintre câștigătorii Războiului Rece. Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, i-a avertizat pe liderii europeni că apropierea de China „ar însemna să vă tăiați propriul gât”. Recent, UE a început discuțiile privind reducerea barierelor pentru vehiculele electrice chineze. Dacă SUA pune Europa la încercare, va reuși aceasta să răspundă? Dacă Europa consideră că SUA joacă o cacealma, se va îndepărta America?
