Putin ignoră dezbaterile europenilor cu Donald Trump
Preşedinţii rus şi american, Vladimir Putin şi Donald Trump, vor aborda vineri, la întâlnirea lor din Alaska, „toate chestiunile acumulate” în relaţiile bilaterale ruso-americane, conform Ministerului rus de Externe. Ministerul consideră „nesemnificative” consultările pe care un grup de lideri europeni le vor avea prin videoconferinţă cu Trump, în încercarea de a-l determina pe acesta să apere interesele Ucrainei la summitul cu Putin.
Un responsabil din Ministerul rus de Externe, Alexei Fadeiev, a declarat: „Considerăm acţiunile cerute de europeni drept acţiuni politice şi practic nesemnificative. La nivel verbal, europenii susţin eforturile diplomatice ale Washingtonului şi Moscovei pentru soluţionarea crizei ucrainene, dar în realitate Uniunea Europeană le sabotează.”
Fadeiev a subliniat că summitul Putin-Trump ar trebui să le permită liderilor să se concentreze pe toate problemele existente, începând cu criza ucraineană şi terminând cu obstacolele care împiedică desfăşurarea normală a dialogului bilateral. Rusia îşi menţine cererile formulate de Putin anul trecut, inclusiv neutralitatea Ucrainei şi un statut de ţară liberă de arme nucleare.
Reprezentantul MAE rus a afirmat că Moscova nu a primit niciun răspuns oficial din partea Kievului referitor la o propunere de creare a trei grupuri de lucru (politic, militar şi umanitar) pentru impulsionarea negocierilor de pace. În acest context, liderii europeni îşi intensifică contactele şi reacţiile în sprijinul Ucrainei, încercând să-l apropie pe Donald Trump de poziţiile europene înainte de summitul cu Putin.
Cancelarul german Friedrich Merz a organizat o videoconferinţă la care participă şefi de stat sau de guvern din Franţa, Regatul Unit, Italia, Polonia, Finlanda, precum şi preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, preşedintele Consiliului European, Antonio Costa, secretarul general al NATO, Mark Rutte, şi preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski. Acestora li se alătură o videoconferinţă a liderilor din „coaliţia voluntarilor”, un grup de ţări care susţin Ucraina în războiul cu Rusia.
Rusia a cerut până acum Ucrainei să cedeze oficial cele patru regiuni controlate parţial de armata rusă (Doneţk, Lugansk, Zaporojie şi Herson), precum şi peninsula Crimeea anexată în 2014, să renunţe la aspiraţia de aderare la NATO şi să-şi diminueze capacităţile militare. Aceste condiţii sunt considerate de Ucraina inacceptabile, care a cerut retragerea completă a trupelor ruse de pe teritoriul său, precum şi garanţii de securitate occidentale, inclusiv livrări de arme şi desfăşurarea unui contingent militar european pe teritoriul ucrainean.
Înaintea reuniunii prin videoconferinţă, statele Uniunii Europene, cu excepţia Ungariei, au emis o declaraţie prin care au cerut ca negocierile „semnificative” privind Ucraina să aibă loc doar după ce Rusia va accepta o „încetare a focului sau o diminuare a ostilităţilor”. De asemenea, se solicită implicarea directă a Ucrainei în negocieri, subliniind că frontierele „nu pot fi schimbate prin forţă”.
