România – vânătoarea de electricieni din Asia
Firmele din România nu mai caută doar muncitori necalificați, precum curieri sau lucrători în construcții. Crește acum cererea pentru personal specializat, inclusiv electricieni, sudori, ospătari și operatori CNC. Lipsa forței de muncă dă bătăi de cap angajatorilor, care sunt nevoiți să apeleze și la personal calificat non-UE pentru a-și desfășura activitatea.
Conform datelor Inspectoratului General pentru Imigrări și ale Ministerului Muncii, 60% dintre avizele de muncă sunt acordate pentru ocupații necalificate, însă recent se remarcă un interes tot mai crescut pentru personal calificat. Majoritatea angajaților non-UE lucrează în producție, construcții, retail și HoReCa, provenind din țări precum Nepal, Sri Lanka, Turcia și India.
Melania Pop, Managing Partner la International Work Finder, a declarat că aproximativ 70% dintre angajații non-UE plasați acoperă poziții necalificate, pe care românii nu le mai caută din diverse motive. În schimb, se observă o creștere constantă a cererii pentru personal calificat, inclusiv electricieni.
Așteptări de la angajatori și angajați
Angajatorii își doresc angajați loiali, adaptabili și care respectă standardele companiei. Aceste cerințe, de multe ori vagi, trebuie traduse în profiluri clare pentru a identifica naționalitățile potrivite. Pe de altă parte, angajații așteaptă respect, condiții decente de cazare și ca realitatea din România să corespundă cu informațiile primite înainte de plecare. Mulți dintre ei vin pentru a învăța o meserie și a-și susține familiile.
Mădălina Anghene, director executiv la Angajații Ideali SRL, a subliniat că angajatorii caută muncitori stabili, responsabili și dispuși să lucreze pe perioade mai lungi. Sectoarele cele mai active includ construcțiile, transportul rutier, agricultura, curățenia, retailul și industria alimentară.
Angajații străini au așteptări clare: salarii corecte, condiții de muncă decente, cazare adecvată și respectarea promisiunilor contractuale. Cei cu experiență în alte țări europene devin din ce în ce mai selectivi. Printre provocările actuale se numără birocrația greoaie pentru obținerea avizelor și vizelor, lipsa de predictibilitate legislativă și volumul mare de documente necesare.
Impactul deficitului de personal
Lipsa de personal poate afecta activitatea în anumite sectoare, chiar oprind-o. Melania Pop a subliniat că industrii economice strategice precum producția, construcțiile, HoReCa sau retailul se confruntă cu un deficit acut de personal care le amenință continuitatea. Nu este vorba doar de a alege între un român și un angajat non-UE, ci de a decide dacă se poate continua activitatea în lipsa unui om pe poziția respectivă.
Date oficiale
La finalul anului 2024, România înregistra peste 140.640 de angajați proveniți din afara Uniunii Europene. Pentru anul 2025, s-a menținut plafonul de 100.000 de avize, acestea acoperind cererea din domenii esențiale precum producția (29.141 angajați non-UE), construcții (28.538), comerț (20.008), HoReCa (18.844) și servicii administrative și de suport (12.189). Peste 60% dintre avizele emise în 2024 au vizat ocupații precum muncitori în agricultură, construcții, curățenie sau manipulare marfă, iar principalele țări de origine ale lucrătorilor non-UE în România sunt Nepal, Sri Lanka, Turcia și India.
