Impactul tarifelor vamale implementate de Donald Trump asupra sectorului farmaceutic mondial: O provocare în ascensiune
Tarifele vamale impuse de Donald Trump s-ar putea transforma într-o amenințare pentru industria farmaceutică globală, având în vedere că piața americană reprezintă aproape jumătate din vânzările globale de produse farmaceutice. Politica actuală a administrației Trump în domeniul farmaceutic se concentrează pe două puncte principale: scăderea prețurilor medicamentelor eliberate pe bază de rețetă pentru americani, prin exercitarea de presiuni asupra companiilor farmaceutice pentru a alinia sau a reduce prețurile la nivelul celor practicate în străinătate, și impunerea de tarife vamale ridicate la importurile de produse farmaceutice pentru a încuraja producția internă de medicamente.
Într-un interviu acordat CNBC, Trump a declarat că tarifele vamale americane la produsele farmaceutice vor fi inițial mici, dar vor crește la 150%, apoi la 250%, deoarece președintele american dorește ca produsele farmaceutice să fie fabricate în SUA. Aplicarea unor astfel de tarife vamale ar fi fără precedent și ar putea perturba lanțurile de aprovizionare globale, ceea ce ar putea duce la creșterea prețurilor, în cazul în care companiile vor transfera costurile către consumatori.
Giganții farmaceutici europeni, precum Novartis, Roche și Sanofi, sunt considerați mai vulnerabili, deoarece o parte semnificativă a lanțului lor de aprovizionare pentru piața SUA se află în Europa și în alte regiuni supuse noilor tarife vamale. Se estimează că un tarif de doar 15% aplicat importurilor de medicamente fabricate în Europa va costa industria până la 19 miliarde de dolari pe an. Deși Sanofi își mărește semnificativ investițiile în Statele Unite, angajându-se să investească cel puțin 20 de miliarde de dolari până în 2030, este posibil ca, pe termen scurt, să nu fie protejată de efectele tarifelor vamale.
Nu toate companiile farmaceutice prezente pe piața americană ar putea fi afectate în aceeași măsură. Eli Lilly, AbbVie și Bristol Myers Squibb sunt relativ protejate, deoarece produc o mare parte din produsele pentru SUA pe plan intern. Pfizer își continuă proiectele de cercetare și dezvoltare, de extindere a afacerilor, precum și cele operaționale și de eficientizare centrate pe SUA. AstraZeneca și Johnson & Johnson au în plan investiții de peste 50 de miliarde de dolari fiecare, iar Eli Lilly, de 27 de miliarde de dolari, pentru a crește capacitățile de producție din SUA. În total, aceste angajamente pot depăși 250 de miliarde de dolari și au ca obiectiv crearea de locuri de muncă în Statele Unite și reducerea expunerii la tarife, deși tranziția este de așteptat să dureze ani de zile.
Producătorii de medicamente generice, care depind de ingrediente farmaceutice active (API), sunt cei mai afectați: 40% din API-urile pentru medicamente generice din SUA provin din China și sunt acum supuse tarifelor vamale. Acest lucru exercită presiuni asupra prețurilor și lanțurilor de aprovizionare pentru companii precum Teva și Sandoz, care sunt actori importanți pe piața medicamentelor generice.
În plus, politica administrației americane în domeniul farmaceutic include și reducerea prețurilor medicamentelor pentru americani, ceea ce va exercita presiuni asupra marjelor acestor produse. Trump a reînviat și extins politica „națiunii celei mai favorizate” printr-un decret executiv prin care producătorii de medicamente sunt obligați să vândă medicamente, în special cele acoperite de asigurările Medicare și programul Medicaid, la prețuri care nu depășesc prețurile cele mai mici practicate de companii în țările dezvoltate comparabile. Producătorilor de medicamente li s-a dat un ultimatum de 60 de zile pentru a se angaja în scris să scadă prețurile în consecință, în caz contrar urmând să se confrunte cu măsuri de reglementare sau de aplicare a legii.
În cadrul conferinței privind rezultatele financiare, directorul executiv al Pfizer, Albert Bourla, a menționat că el și alți 16 directori din industria farmaceutică au primit scrisori prin care li se solicita să ia măsurile necesare pentru a reduce prețurile, toți fiind „gata să-și suflece mânecile și să treacă la treabă”.
Piața medicamentelor din SUA reprezintă 45% din piața globală a industriei farmaceutice, care depășește 1,127 trilioane de dolari. Incertitudinea a afectat și modul în care investitorii privesc sectorul, întregul indice S&P al sectorului medical din SUA pierzând aproape 5% din valoare, în timp ce indicele european similar, Stoxx 600 Health Care, a pierdut peste 11%.
