Marea Barieră de Corali: cel mai dramatic declin din întreaga sa existență
Anumite părţi ale Marii Bariere de Corali au suferit cea mai mare declinare anuală a acoperirii cu corali de când au început înregistrările, acum aproape 40 de ani, conform unui nou raport al Institutului Australian de Ştiinţe Marine (AIMS). Ramurile nordice şi sudice ale vastului recif australian au fost afectate de cea mai extinsă albire a coralilor, a constatat AIMS.
Recifele au fost expuse în ultimele luni la cicloane tropicale şi la invazia stelelor de mare coroană de spini, care se hrănesc cu corali. Totuși, stresul termic provocat de schimbările climatice este cauza principală, conform AIMS. Institutul avertizează că habitatul ar putea ajunge la un punct critic în care coralii nu se vor mai putea reface suficient de repede între evenimente catastrofale, confruntându-se astfel cu un viitor „instabil”.
AIMS a studiat starea de sănătate a 124 de recife de corali între august 2024 şi mai 2025, continuând studii efectuate din 1986. Marea Barieră de Corali, adesea numită cea mai mare structură vie din lume, se întinde pe 2.300 km și adăpostește o biodiversitate uimitoare. Evenimentele repetate de albire transformă în alb vaste zone de corali odată plini de viaţă.
Al doilea cel mai mare recif din Australia, Ningaloo, situat pe coasta de vest, a suferit, de asemenea, albire repetată. Anul acesta, pentru prima dată în istorie, ambele recife majore s-au albăstrit simultan.
Impactul schimbărilor climatice asupra coralilor
Coralul este vital pentru planetă, având porecla de „arhitectul mării”, deoarece construieşte structuri vaste care adăpostesc aproximativ 25% din toate speciile marine. Albirea corailor are loc atunci când aceștia sunt supuşi stresului, devenind albi din cauza temperaturilor prea ridicate ale apei. Coralii stresaţi vor muri probabil dacă sunt expuşi la temperaturi cu 1°C peste limita lor termică timp de două luni, iar dacă apa este cu 2°C mai caldă, pot supravieţui aproximativ o lună.
Apele tropicale neobişnuit de calde au declanşat albirea masivă a coralilor din Marea Barieră de Corali în 2024 şi în primele luni ale anului 2025, fiind al şaselea eveniment de acest gen din 2016. Raportul menţionează că reciful „a suferit un stres termic fără precedent, care a provocat cea mai extinsă şi severă albire înregistrată până în prezent”. Recuperarea coralilor ar putea dura ani de zile, depinzând de reproducerea viitoare a acestora şi de perturbări minime ale mediului.
Speciile de corali afectate și măsurile de conservare
Conform rezultatelor sondajului AIMS, speciile de corali cele mai afectate au fost Acropora, care sunt sensibile la stresul termic şi constituie hrana preferată a stelelor de mare coroană de spini. Dr. Mike Emslie, cercetător principal la AIMS, a declarat că aceşti corali sunt cei mai rapizi în creştere şi sunt primii care dispar.
Guvernul australian a implementat un program de eradicare a stelelor de mare coroană de spini, care a avut un oarecare succes, ucigând peste 50.000 de stele prin injectarea de oţet sau bilă de bou. În 2025, nu s-au înregistrat focare potenţiale, confirmate sau severe de stele de mare coroană de spini în recifele din centrul Marii Bariere de Corali.
Richard Leck, de la WWF, a subliniat că raportul arată că reciful este un „ecosistem supus unui stres incredibil” și a exprimat îngrijorări cu privire la viitorul acestuia, avertizând că fără măsuri climatice ambiţioase și rapide, Marea Barieră de Corali ar putea suferi aceeaşi soartă ca alte recife de corali din lume, care sunt deja irecuperabile.
Marea Barieră de Corali este inclusă în patrimoniul mondial de peste 40 de ani, dar UNESCO a avertizat că acest simbol al Australiei este „în pericol” din cauza încălzirii mărilor şi a poluării.
