Puncte de vedere: Trecerea de la raționamentul crizei la o perspectivă durabilă pe termen lung
România se confruntă în a doua jumătate a lui 2025 cu cele mai slabe prognoze de creștere economică din Europa de Sud-Est, având o inflație care rămâne cea mai mare din regiune, în contextul unei economii reale tot mai apăsate de fiscalitate, blocaje de lichiditate și pierderea încrederii. În acest climat, pentru a evita o prăbușire economică, este necesară o reformă bugetară profundă și politici care să reconstruiască parteneriatul cu mediul privat, nu doar ajustări rapide și majorări de taxe.
România se află pe marginea unei falii periculoase, unde vulnerabilitățile structurale contribuie la adâncirea deficitelor cronice. Economia reală suferă sub povara unei politici fiscale reactive și a unei administrații preocupate mai mult de acoperirea găurilor decât de construcția solidă. O analiză realizată de Allianz Trade estimează că „deficitul contului curent va rămâne în jurul valorii de -7,5% din PIB până în 2026”, sporind vulnerabilitatea percepțiilor investitorilor.
Guvernul a optat pentru o corecție fiscală severă, incluzând majorări de TVA și accize, eliminarea facilităților fiscale pentru unele sectoare, creșteri de impozite pe dividende și extinderea bazei de contribuție. Acest lucru a dus la o creștere a costului vieții în România, impactul fiind resimțit mai acut din cauza lipsei de perspectivă economică și a scăderii încrederii în acțiunile statului.
Corecția fiscală se desfășoară fără contraponderea necesară a reformei în sectorul public. Cheltuielile cu personalul au crescut cu peste 10% în prima jumătate a anului, iar planurile de digitalizare și restructurare birocratică rămân neclare. Deficitul bugetar se menține la peste -9% din PIB, iar datoria publică va depăși pragul de 60% în 2027. Analiștii Allianz Trade avertizează că, fără reforme clare, România va deveni tot mai dependentă de finanțări externe costisitoare și de încrederea fragilă a piețelor.
Prognozele economiștilor de la Raiffeisen Bank pentru România au fost reduse succesiv, de la 2,2% la începutul anului, la 1,6% în mai și apoi la doar 0,7% în iulie, marcând cea mai slabă creștere din regiune, similară doar cu Ungaria. Conform raportului Raiffeisen, România trage în jos media de creștere a Europei de Sud-Est, cu o inflație estimată la 6,5% în 2025 – cea mai mare din regiune – și dobânzi ridicate, economia națională se află într-o zonă periculoasă de stagnare costisitoare.
Pe plan microeconomic, situația este și mai îngrijorătoare, cu tot mai multe companii înregistrând pierderi de lichiditate și întârzieri la plată, în special față de clienții publici. Acest fenomen de propagare a riscului se reflectă în scăderea profitabilității, amânarea investițiilor și limitarea creșterii. Statul, în loc să sprijine redresarea, devine un factor de risc.
În acest climat, fondurile europene sunt adesea văzute ca o soluție salvatoare. Totuși, fără prioritizare clară, eficiență în implementare și capacitate administrativă reală, aceste fonduri pot deveni investiții irelevante. Accesul la bani nu este suficient; este esențial ca aparatul administrativ să fie capabil să utilizeze eficient și transparent resursele disponibile.
Revenirea economică a României nu poate fi bazată pe ajustări brute și suprataxare. Fără reforme bugetare reale și politici publice orientate spre stimularea economiei private, țara riscă să se afunde într-o criză de încredere cu efecte economice și instituționale pe termen lung. Este necesară o reformă bugetară autentică, nu doar contabilă, ci funcțională, însoțită de politici fiscale inteligente, stabilitate legislativă și un pact onest cu mediul privat. România trebuie să înlocuiască logica de criză cu o viziune pe termen lung.
