România se retrage din Tratatul privind Carta Energiei
România a decis să se retragă din Tratatul privind Carta Energiei (TCE), un acord internațional încheiat în anii ’90 de statele europene și fosta Uniune Sovietică. Acest tratat statuează principiile colaborării transfrontaliere în domeniul energiei și include prevederi pentru protecția investițiilor străine, permițând companiilor de profil să inițieze proceduri de arbitraj internațional împotriva autorităților din alte țări care sunt părți la tratat.
De-a lungul timpului, România a fost implicată în 9 cazuri de arbitraj internațional, generând cheltuieli pentru stat, atât în ce privește costurile de reprezentare, cât și daunele potențiale plătibile investitorilor reclamanți. Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a stabilit încă din 2021 că TCE este incompatibil cu legislația comunitară. Anul trecut, Consiliul Uniunii Europene a decis retragerea UE și a Euratom din TCE, iar în prezent se află în curs de adoptare un acord interpretativ pentru neaplicarea tratatului în relațiile dintre statele membre UE.
Retragerea României din TCE, conform Articolului 34 din Legea 590/2003 și a Articolului 47 din TCE, va intra în vigoare la un an de la notificarea Secretariatului TCE. Totuși, efectele legale ale tratatului aplicabile investițiilor vor înceta după 20 de ani de la retragerea din TCE.
Modernizarea TCE, ce urmează să fie aplicată provizoriu de la 3 septembrie 2025, necesită parcurgerea procedurii standard de ratificare de către două treimi dintre părțile contractante. Deși aceasta ar reduce clauza de caducitate de la 20 de ani la 10 ani, termenul pentru protecția investițiilor poate fi prelungit artificial prin întârzierea ratificării de către anumite părți contractante.
Statul român a obținut în acest an câștig de cauză într-un litigiu arbitral inițiat în septembrie 2020, la Centrul Internațional de Reglementare a Disputelor privind Investițiile (ICSID), în care 44 de investitori străini cereau despăgubiri de peste un sfert de miliard de euro pentru prejudicii cauzate de modificări legislative ce au dus la reducerea subvențiilor pentru energia regenerabilă. De asemenea, ICSID a decis că România datorează despăgubiri unui producător de energie eoliană, suma exactă fiind în curs de negociere.
În plus, statul român a plătit, pe 31 mai 2024, suma de aproximativ 256 milioane lei (peste 51 milioane euro) altor producători de energie regenerabilă care au câștigat o procedură de arbitraj împotriva României. De asemenea, în 2023, ICSID a decis că România trebuie să plătească fostului proprietar al rafinăriei RAFO Onești aproape 85 milioane euro, sumă reprezentând despăgubiri și costuri arbitrale.
