Impactul Inteligenței Artificiale în Economie
Inteligența artificială (AI) este deja parte integrantă din viața personală a milioane de oameni, însă companiile se confruntă cu reticență în adoptarea acesteia. Costurile, lipsa unor strategii clare și barierele legislative reprezintă obstacole semnificative în integrarea AI la scară largă. Cursurile de prompt engineering devin din ce în ce mai esențiale pentru colaborarea eficientă cu asistenții AI.
În cadrul evenimentului Maratonul Profit “Inteligența artificială în economie” – Ediția a II-a, s-a discutat despre modul în care AI transformă activitățile inteligente. Un expert în domeniu a subliniat că AI poate fi văzută ca un sistem capabil să execute sarcini ce erau, în mod normal, realizate de oameni.
Conform expertului, îngrijorările legate de AI există, dar nu sunt concentrate pe adopție. De exemplu, ChatGPT are 500 de milioane de utilizatori care folosesc aplicația săptămânal. Adopția AI este facilă, dar există îngrijorări legate de costurile acestor instrumente și impactul pe care îl pot avea asupra locurilor de muncă și mediului.
În cadrul evenimentului, s-a menționat că profesorul predă la Academia de Studii Economice un curs dedicat AI-ului generativ, axat pe utilizarea instrumentelor precum ChatGPT și Midjourney. Un aspect important al acestui curs este prompt engineering, care se referă la modul eficient de a colabora cu asistenții AI. Este necesar să se ofere un context clar pentru a obține rezultate optime.
Profesorul a explicat că, pentru a obține rezultate bune, nu este suficient un schimb superficial de replici. De exemplu, redactarea unui plan de marketing sau de proiect necesită un prompt detaliat, care poate include 1-2 pagini de document. Există metodologii și cursuri care învață aceste tehnici, disponibile atât de la OpenAI, cât și de la Google.
Pe lângă OpenAI, alte companii, precum Microsoft (Copilot) și Google (Gemini), dezvoltă asistenți AI, contribuind la expansiunea ecosistemului AI. În ceea ce privește adopția, diferențele între utilizatorii individuali și companii sunt considerabile. La nivel personal, adopția AI a atins aproximativ 70% în SUA și 40-50% în Europa, iar în România crește constant. În schimb, adopția în companii este mult mai scăzută, aproximativ 10%, datorită legislației europene și problemelor de securitate.
Pentru a închide acest decalaj, companiile trebuie să înțeleagă profund AI-ul și să adopte o viziune strategică. Este esențial să se dezvolte o strategie la nivel de companie, să se achiziționeze licențe și să se permită angajaților utilizarea AI în activitățile de zi cu zi.
