Prăbușirea industriei cărbunelui din Rusia: efecte devastatoare asupra economiei și societății
Industria cărbunelui din Rusia se află în pragul colapsului, din cauza scăderii prețurilor globale și a sancțiunilor impuse, ceea ce a determinat guvernul să intervină pentru a proteja o sursă energetică vitală și un angajator major. Între 2021 și 2023, prețurile pentru cărbunele energetic și cel metalurgic au crescut vertiginos, dar acel boom s-a încheiat. Producția globală a crescut, în special în China, India și Indonezia, în timp ce cererea a scăzut, ceea ce a dus la o scădere a consumului de la 4,7% în 2022 la doar 1% în 2024. Prețurile cărbunelui au scăzut de la 400 de dolari/tonă la sfârșitul lui 2022 și începutul lui 2023, până la aproximativ 100 de dolari/tonă în mai 2025.
Cărbunele rusesc se vinde acum cu un discount semnificativ. În 2021, Rusia vindea aproximativ 22,6% din producția sa de cărbune către Uniunea Europeană, dar după embargoul european, exporturile au fost redirecționate spre Asia, unde cumpărătorii au profitat de prețurile mai mici. Prețul de export al cărbunelui rusesc a scăzut la 69 de dolari/tonă FOB în porturile din Extremul Orient, cel mai scăzut nivel din 2020. Costul de producție și transport al unei tone de cărbune energetic pe ruta estică este estimat între 6.000 și 6.500 de ruble. Astfel, un preț de vânzare de 70 de dolari/tonă (aproximativ 5.500 de ruble) nu acoperă costurile pentru multe companii care nu sunt situate aproape de porturi.
Roman Golovin, director de strategie la SUEK, cel mai mare producător de cărbune din Rusia, a declarat că producția de cărbune energetic în Kuzbass este nerentabilă în ansamblu. Patru din cele zece companii miniere ale SUEK și-au redus deja activitatea sau analizează închiderea. Procentul companiilor de cărbune care operează în pierdere a crescut de la 31,5% în 2023 la 53,3% în 2024, conform statisticilor oficiale.
Importanța industriei cărbunelui
În ciuda problemelor, guvernul rus nu pare dispus să permită prăbușirea industriei. Aproximativ jumătate din producția anuală de cărbune a Rusiei este consumată intern, contribuind cu 12-13% la producția de energie electrică în 2023. Cărbunele joacă un rol esențial în regiuni precum Extremul Orient rus și regiunea Kemerovo (Kuzbass), unde poate contribui cu peste 50% la producția de energie. Conform firmei de consultanță Yakov & Partners, ponderea cărbunelui în mixul energetic primar al Rusiei va rămâne la 10% până în 2050. În cazul unor crize de gaze sau intensificării producției industriale în țări precum India sau Vietnam, cererea pentru cărbunele rusesc ar putea crește.
Industria cărbunelui are o importanță socială majoră, cu aproximativ 146.500 de persoane angajate în sector, iar aproximativ 30 de orașe, în special din Kuzbass, depind economic de această industrie. O prăbușire a sectorului ar avea efecte devastatoare asupra acestor comunități.
Costurile „salvării” industriei
Guvernul rus susține industria prin subvenții și reduceri de taxe. În mai, președintele Vladimir Putin a aprobat un pachet de sprijin al Ministerului Energiei pentru stabilizarea exporturilor. Ministerul estimează că industria va necesita 178 de miliarde de ruble (2,2 miliarde de dolari) în ajutor în acest an, mai mult decât pierderile raportate pentru 2024, de 112 miliarde de ruble (1,4 miliarde dolari). Pentru 2025, pierderile ar putea ajunge între 300 și 500 de miliarde de ruble (3,7 – 6,2 miliarde dolari), iar datoria totală a sectorului ar putea atinge 1,5 trilioane de ruble (18,6 miliarde dolari) până la finalul anului.
Impactul asupra economiei rusești
Analiștii sugerează că, deși sprijinul guvernamental poate menține industria pe linia de plutire, problemele fundamentale, cum ar fi competiția globală și tranziția către energia verde, rămân nerezolvate. Aceasta înseamnă că ajutorul de stat va trebui menținut sau chiar crescut în anii următori. Totuși, impactul asupra bugetului federal nu ar fi neapărat catastrofal, deoarece sectorul cărbunelui contribuie modest la veniturile statului, a declarat un fost oficial rus. Pe de altă parte, ar putea destabiliza bugetele regionale din Kuzbass și republica Hacasia, unde taxele din cărbune asigură peste o treime din veniturile locale.
Economistul Vladimir Inozemtsev consideră că problema este mai degrabă socială decât financiară, afirmând că statul ar putea susține fără mari probleme o cheltuială anuală de până la 300 de miliarde de ruble (3,7 miliarde dolari), dar provocarea reală constă în găsirea rapidă a unui nou rol economic pentru regiunea Kemerovo, care asigură peste 50% din producția de cărbune a Rusiei. Nemulțumirea concentrată în anumite profesii sau regiuni reprezintă un risc mai mare pentru autorități decât o frustrare generală legată de scăderea nivelului de trai.
Criza din sectorul cărbunelui survine într-un moment politic delicat pentru Kremlin. Veniturile bugetare sunt în scădere, rezervele financiare sunt epuizate, iar Fondul Național de Bunăstare este consumat rapid. Politic, statul ajunge să susțină patroni bogați ai unor afaceri ineficiente, care nu mai corespund nevoilor vremurilor actuale. Rusia a înregistrat un deficit bugetar record la mijlocul anului, de 3,7 mii de miliarde de ruble (45,8 miliarde dolari), iar analiștii estimează că deficitul pe întregul an va ajunge la 4,4 mii de miliarde de ruble (55 miliarde dolari), adică 2% din PIB. Autoritățile au cerut reduceri de cheltuieli și o disciplină fiscală mai strictă pentru a preveni o adâncire a deficitului.
