Viktor Orbán se află în pericol de a-și pierde puterea din cauza crizei economice
Starea precară a economiei Ungariei îi dă tot mai mari bătăi de cap premierului Viktor Orbán. În timp ce membrii cercului său de apropiați continuă să se îmbogățească, „sistemul de cooperare națională” implementat de partidul său nu mai poate produce beneficiile economice care l-au ajutat să devină cel mai longeviv lider de stat din Uniunea Europeană, conform Financial Times. Ultimele sondaje de opinie arată că regimul său riscă să se prăbușească la următoarele alegeri.
„Ungaria este prinsă într-un cerc vicios încă din pandemie”, a declarat directorul general al Transparency International, József Péter Martin. „Corupția a subminat producția economică a țării.” Serviciul datoriei publice a Ungariei a atins cel mai înalt nivel din toate țările UE – 5% din PIB – în timp ce prețurile produselor de bază, precum alimentele, sunt semnificativ mai ridicate decât acum câțiva ani. Prețurile locuințelor și chiriile au crescut brusc, afectând în mod deosebit persoanele cu venituri mici din mediul rural, adică exact pătura societății pe care Orbán s-a bazat pentru a rămâne la putere.
Dependența Ungariei de livrările de energie din Rusia și apropierea lui Orbán de Vladimir Putin au deteriorat relațiile cu UE, care a blocat deja fonduri de miliarde de euro din cauza reformelor pe care Budapesta nu le-a implementat. Negocierile cu China pentru atragerea de investiții nu au dus încă la realizarea fabricilor promise, iar sprijinul lui Orbán pentru Donald Trump nu a asigurat un tratament preferențial din partea Casei Albe.
Orbán are două priorități: îmbogățirea aliaților săi și asigurarea permanenței la putere. A fost lăudat pentru că a scos Ungaria din criza financiară globală, dar acum se vede nevoit să mărească salariile pentru a stimula consumul și să implementeze măsuri de control al prețurilor pentru a limita inflația. „Nu există niciun concept real acum, ei doar astupă găurile pe măsură ce ele se formează”, a afirmat analistul Dávid Németh, subliniind lipsa de idei noi din partea guvernului. György Surányi, fost guvernator al băncii centrale, a explicat că Orbán se concentrează pe obținerea de voturi și pe maximizarea câștigurilor pentru apropiații săi, în detrimentul bunăstării cetățenilor de rând.
Ungaria va organiza alegeri parlamentare în aprilie anul viitor, iar partidul Tisza, condus de Péter Magyar, are un avans de aproximativ 9 puncte în sondaje față de Fidesz, partidul lui Orbán. Politologul Péter Tölgyessy consideră că sfârșitul conducerii lui Orbán ar putea fi aproape. Orbán a creat o nouă elită loială, cum ar fi Lőrinc Mészáros, care a devenit cel mai bogat om din Ungaria în cinci ani, câștigând licitații publice și contracte profitabile. Rudele lui Orbán, inclusiv tatăl și ginerele său, au beneficiat de pe urma politicilor sale, acumulând averi considerabile.
Pe măsură ce ratele dobânzilor au crescut și războiul din Ucraina a amplificat inflația, politica economică expansionistă a lui Orbán a devenit costisitoare. Revitalizarea economiei va fi esențială pentru viitorul oricărui nou guvern. Principalul adversar al lui Orbán, Péter Magyar, a promis reducerea cheltuielilor prin măsuri anticorupție și normalizarea relațiilor cu Bruxellesul. Totuși, experții avertizează că sistemul lui Orbán a devenit atât de integrat în economia țării încât restructurarea sa ar putea avea efecte negative semnificative asupra creșterii economice și sistemului financiar. În manifestul partidului de opoziție Tisza se afirmă: „Statul ungar a devenit jefuitorul banilor publici, nu protectorul lor.”
