Avertizare: Începutul verificărilor la companiile responsabile cu implementarea auditului intern
Mai multe firme românești, care ar trebui să aibă implementată funcția de audit intern, au fost notificate de Autoritatea pentru Supravegherea Publică a Activității de Audit Statutar (ASPAAS) să demonstreze în termen de zece zile că s-au conformat cerințelor legale. Aceste verificări sunt primele demarate de instituția aflată în subordinea Ministerului Finanțelor de la introducerea obligației, în 2018. Companiile care nu se conformează riscă sancțiuni de până la 100.000 lei.
ASPAAS a cerut auditorilor financiari, începând cu anul 2024, să includă în rapoartele anuale detalii privind companiile care nu au implementat funcția obligatorie de audit intern. Autoritatea a demarat controalele țintind acele companii care în 2024 nu aveau implementată această funcție. Este posibil ca unele firme să se fi conformat cerințelor legale, astfel că se speră ca acestea să primească doar avertismente, însă cele care nu au respectat legea riscă amenzi între 50.000 lei și 100.000 lei.
Conform legislației în vigoare, companiile sunt obligate să implementeze funcția de audit intern dacă, la data bilanțului, depășesc limitele a cel puțin două dintre următoarele trei criterii: active totale de 16 milioane lei, o cifră de afaceri netă de 32 de milioane lei și un număr mediu de 50 de salariați. De asemenea, entitățile juridice de interes public, cum ar fi instituțiile de credit și societățile de asigurare, au obligația de a organiza activitatea de audit intern, indiferent de îndeplinirea criteriilor menționate. Companiile care nu se conformează pot primi amenzi între 50.000 lei și 100.000 lei.
Funcția de audit intern este esențială pentru sănătatea unei organizații, auditorii analizând funcționarea proceselor, identificând punctele vulnerabile și propunând soluții care contribuie la siguranța și performanța firmei. Totuși, multe companii nu respectă obligațiile legale în acest sens. Unele nu sunt suficient de informate și nu cunosc exact cerințele, iar altele evită auditul din motive financiare, considerându-l o cheltuială, în loc de o investiție strategică. Se adaugă și lipsa specialiștilor sau a unei structuri interne dedicate.
