Transformările arhitecturale din România în 2025
Ovidiu și Cătălina Voicana, arhitecți și co-fondatori ai VOCA Architects, discută despre schimbările majore din arhitectura urbană până în 2025, abordând subiecte precum standardele nZEB, integrarea sistemelor smart și utilizarea tehnologiilor avansate în proiectarea clădirilor. Cei doi pun accent pe adaptabilitate, eficiență și digitalizare într-o industrie din ce în ce mai complexă și interconectată.
„Suntem absolvenți ai Facultății de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu din București. Împreună, acum patru ani, am fondat firma VOCA Architects, care se concentrează pe integrarea noilor tehnologii din domeniul smart building și al eficienței energetice”, a declarat Ovidiu Voicana.
VOCA Architects lucrează la proiecte care integrează tehnologii de ultimă generație din faza de proiectare. Un exemplu concret este reabilitarea unei clădiri prin scanare laser 3D cu nori de puncte și modelare BIM. Acest model BIM, un „digital twin” al clădirii, devine un instrument esențial în coordonarea specialităților implicate: arhitectură, rezistență și instalații.
„Folosim scanarea laser 3D cu nori de puncte pentru a crea un model BIM. Acest model ne oferă flexibilitate în procesul de proiectare, permițând integrarea tuturor specialităților în modelul 3D. Vorbim despre rezistență, arhitectură și diverse instalații, deoarece un smart building implică numeroase instalații”, a explicat Ovidiu Voicana.
Cătălina Voicana a detaliat ce înseamnă o clădire smart, evidențiind diferența față de automatizarea simplă. „O clădire smart se adaptează vieții noastre. De exemplu, dacă lumina se aprinde automat când intrăm într-o încăpere, fără a apăsa pe nimic, aceasta este partea smart. Arhitectura și întreaga casă funcționează în armonie cu activitățile noastre zilnice”, a explicat Cătălina Voicana.
Întrebați despre dificultățile ridicării unei clădiri smart, Ovidiu Voicana a subliniat că diferențele față de construcțiile clasice apar în special la nivelul instalațiilor. „Lucrurile sunt similare cu o construcție clasică până la un punct, dar devin mai complexe în ceea ce privește instalațiile și integrarea lor”, a adăugat el.
Integrarea tehnologiilor din faza de concept este crucială, mai ales pentru transformarea unei clădiri într-una smart. „Lipsa unui plan inițial face dificilă adaptarea construcțiilor existente, în special în ceea ce privește infrastructura instalațiilor”, a explicat Ovidiu Voicana.
O problemă frecvent întâlnită în clădirile construite în perioada comunistă este înălțimea liberă a încăperilor. „Aceasta este o limitare, deoarece înălțimea de nivel liber este foarte mică în multe clădiri existente”, a completat Cătălina Voicana.
Arhitecții de la VOCA afirmă că nu este obligatoriu să renunțăm la clădirile vechi pentru a obține eficiență energetică. „Reabilitarea este o cale sustenabilă, mai ales în contextul actual al reglementărilor privind nZEB. O construcție existentă este mai sustenabilă decât orice construcție nouă, deoarece resursele pentru construcția ei nu mai sunt necesare”, a precizat Ovidiu Voicana.
Diferența dintre automatizare și smart building este esențială, iar adaptarea sistemelor în clădirile vechi se poate realiza în pași funcționali. „Un sistem smart poate anticipa acțiunile noastre. De exemplu, se poate conecta la locația telefonului nostru, iar când ne apropiem de casă, poate ajusta anumite setări”, a explicat Cătălina Voicana.
Un subiect central al discuției a fost implementarea standardului nZEB – clădiri cu consum aproape zero de energie, care a devenit obligatoriu pentru toate clădirile noi din România începând cu acest an. „Casele nZEB nu mai sunt un ideal, ci o realitate impusă prin lege. Toate construcțiile noi trebuie să respecte acest standard, care se va înăspri cu timpul. O clădire nZEB trebuie să consume foarte puțină energie, iar aceasta să provină în mare parte din surse regenerabile, precum panouri fotovoltaice și pompe de căldură”, a declarat Ovidiu Voicana.
