Ritualuri și credințe: Celebrarea Sfinților Petru și Pavel în România
Creștinii ortodocși îi sărbătoresc, în fiecare an, pe 29 iunie, pe Sfinții Apostoli Petru și Pavel, figuri fundamentale ale creștinismului și simboluri ale pocăinței și iertării. Cei doi apostoli sunt ocrotitorii spirituali ai celor aflați în penitenciare, având în vedere că amândoi au greșit față de Dumnezeu: Petru s-a lepădat de Hristos, iar Pavel i-a prigonit pe creștini.
Această sărbătoare are o bogată încărcătură simbolică și populară. Potrivit tradiției, Sfântul Petru este stăpânul lupilor și păzitorul grindinei, fiind considerat un sfânt apropiat de oameni, care le află necazurile și le duce înaintea lui Dumnezeu. În imaginarul popular, Sânpetru apare la marile sărbători stând la masa împărătească în ceruri, dar și printre oameni, ca un țăran harnic și vesel, uneori în situații hazlii, cum ar fi pierderea cheilor Raiului sau petrecerea alături de oamenii simpli.
Sfântul Petru, fost pescar în Betsaida Galileei, numit inițial Simon, este primul care îl mărturisește pe Hristos ca Fiu al lui Dumnezeu. Deși s-a lepădat de El de trei ori în timpul Patimilor, Petru devine liderul apostolilor după Înălțarea Domnului. A murit răstignit cu capul în jos, la Roma, în anul 67. Sfântul Pavel, cunoscut inițial ca Saul din Tars, a fost un persecutor fervent al creștinilor, până la miracolul de pe drumul Damascului. Convertirea sa l-a transformat în unul dintre cei mai mari teologi ai Bisericii, predicând în numeroase călătorii misionare și scriind 14 epistole, păstrate în Noul Testament. A fost martirizat tot în anul 67, prin decapitare, la Roma.
Obiceiuri și interdicții populare
În tradiția românească, ziua de 29 iunie este însoțită de numeroase obiceiuri și interdicții:
- Apare licuricii, scântei din biciul Sfântului Petru, care îi ghidează pe cei rătăciți.
- Este o zi de pomană pentru cei adormiți, femeile împărțind mâncare gătită și vase de lut cu apă.
- Nu se lucrează în gospodărie, nu se toarce, nu se spală și nu se aruncă gunoiul din casă.
- Mărul nu se scutură, pentru a proteja ogoarele de grindină.
- Femeile văduve nu mănâncă mere până la Sfântul Ilie, pentru a rămâne sănătoase.
Din punct de vedere agrar, această sărbătoare marchează mijlocul verii agrare, începutul secerișului și o nouă etapă de muncă. În folclor, Sânpetru este perceput drept cel care „împarte hrana animalelor sălbatice”, „fierbe grindina ca să o mărunțească” și cel „care deschide cerul” în nopțile marilor sărbători.
Târgul de pe Muntele Găina
În apropierea acestei sărbători este organizat celebrul Târg al Găinii pe Muntele Găina, o reminiscență a unei sărbători precreștine dedicate zeiței Gaea, protectoarea femeilor măritate. Târgul a fost transformat de-a lungul vremii în ceea ce azi este cunoscut ca Târgul de Fete, o manifestare culturală și etnografică care îmbină tradiția cu spectacolul, dansul popular cu bucuria revederii și schimbului de mărfuri.
