Numărul muncitorilor străini din România
Numărul total al străinilor (cetățeni din state non-UE) cu drept de ședere în scop de angajare era de aproape 113.000 la data de 31 martie 2025. În ultimii trei ani, Guvernul a permis acordarea a câte 100.000 de permise de muncă anual pentru străini, însă mulți dintre aceștia nu rămân în România, ci aleg să plece la muncă în alte țări din UE.
Guvernul a stabilit pentru 2025 un contingent tot de 100.000 de lucrători străini nou-admiși pe piața forței de muncă din România, similar cu anii anteriori (2022-2024). De asemenea, în trecut, patronatele au anunțat că de regulă contingentul stabilit de autorități nu este epuizat, iar numărul real al muncitorilor aduși în România este mai mic.
La mijlocul lunii aprilie 2025, numărul total al cererilor de eliberare a avizelor de muncă aflate în curs de soluționare era de 5.770, iar în anul 2024, din cota de 100.000 de străini nou-admiși, au fost emise 98.348 de avize de muncă/detașare.
Statisticile arată că majoritatea străinilor care vin să lucreze în România provin din Nepal, Sri Lanka și India, totalizând aproximativ 106.000 de persoane la data de 28 februarie 2025.
Recent, Parlamentul a adoptat o nouă legislație care impune angajatorilor să plătească lucrătorilor sezonieri din state non-UE, în anumite situații, compensații de până la 2 salarii minime brute, precum și obligațiile restante conform vizei de muncă. Lucrătorii sezonieri vor beneficia de facilități în obținerea sau păstrarea dreptului de muncă, mai ales dacă angajatorii nu respectă contractele.
Autoritățile din Bulgaria și România s-au plâns de faptul că până la 40% dintre lucrători nu își finalizează contractele înainte de a pleca în Europa de Vest. Este cunoscut că majoritatea străinilor expulzați vin în România cu viză de angajare, dar sunt prinși în încercarea de a trece ilegal granița în Spațiul Schengen pentru a ajunge în țări din vestul Europei.
Deși România angajează mii de șoferi de TIR din Filipine și personal pentru îngrijirea bătrânilor din căminele specializate, unii antreprenori au început să renunțe la serviciile muncitorilor din Asia, invocând diferențe culturale mari față de angajații români.
