Guvernul a revizuit reglementările privind conducerea companiilor de stat pentru a facilita accesul la fonduri din a treia cerere a PNRR

Guvernul a revizuit reglementările privind conducerea companiilor de stat pentru a facilita accesul la fonduri din a treia cerere a PNRR

Guvernul a adoptat, marți, o ordonanță de urgență prin care a aliniat legislația privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice la cerințele Comisiei Europene. Noile reglementări urmăresc creșterea transparenței și reducerea dependenței întreprinderilor publice de subvențiile bugetare, fiind un jalon în PNRR pe care țara noastră trebuie să îl îndeplinească în cererea de plată numărul 3.

Comisia Europeană consideră că unele jaloane din cererea de plată numărul 3 nu au fost îndeplinite de România. Astfel, mai rămân în analiză şi următoarele elemente: îmbunătăţirea guvernanţei corporative a companiilor energetice de stat (valoare sumă suspendată – aproximativ 300 milioane euro) şi operaţionalizarea politicilor de guvernanţă corporativă pentru întreprinderile de stat, precum şi desemnarea unei conduceri la Agenţia Naţională de Monitorizare şi Evaluare a Întreprinderilor Publice – AMEPIP (valoare sumă suspendată – aproximativ 400 milioane euro).

Ordonanța de urgență adoptată de Guvern modifică și completează ordonanța de urgență 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, precum și Legea 187/2023. Actul normativ are ca scop implementarea unui cadru clar și transparent pentru selecția și mandatul administratorilor acestor entități.

Procedura de selecţie a membrilor consiliilor de administraţie (CA) şi a consiliilor de supraveghere (CS) trebuie finalizată în cel mult 150 de zile, iar membrii CA şi ai CS nu pot fi angajaţi ai societăţilor, conform noii OUG. Reglementările au fost stabilite în cadrul dialogului cu reprezentanții Comisiei Europene.

Modificările aduse prin ordonanța de urgență

Pentru asigurarea transparenței, competiției libere și asumării răspunderii publice, au fost stabilite criterii de selecție mai clare, inclusiv verificarea conflictelor de interese. Membrii comisiilor de selecție și nominalizare nu pot avea relații de coordonare sau subordonare cu candidații. În situații de incompatibilitate, conducătorul autorității publice tutelare va dispune înlocuirea membrilor respectivi.

Reglementarea introduce cerința ca atât conducătorii AMEPIP, cât și membrii consiliilor de administrație și de supraveghere să aibă studii superioare cu diplomă de licență. Preşedintele şi vicepreşedinţii AMEPIP trebuie să aibă cel puțin 10 ani de experienţă în domeniul economic sau financiar, dintre care 7 ani în funcţii de conducere.

Membrii consiliului de administrație nu pot cumula calitatea de membru cu cea de salariat al întreprinderii publice. Dacă administratorii sunt desemnați dintre salariații întreprinderii, contractul individual de muncă se va suspenda pe perioada mandatului.

În cazul încetării mandatului unui membru, procedura de selecție se va desfășura conform prevederilor legale în vigoare la data încetării mandatului. La regiile autonome și întreprinderi publice-societăți, în cazul candidaților cu același punctaj, se va acorda prioritate candidatului din genul subreprezentat.

Actul normativ reglementează prerogativa numirii directorilor provizorii, revenind Consiliului de Administrație sau Consiliului de Supraveghere. Modificările aduse remunerației directoratului vor include o indemnizație fixă lunară și o indemnizație variabilă, stabilită în funcție de performanța managerială.

Companiile vor întocmi un raport trimestrial privind realizarea indicatorilor-cheie de performanță, care va fi publicat de AMEPIP. De asemenea, este eliminată exceptarea ocoalelor silvice de la aplicarea prevederilor privind guvernanța corporativă.

Ordonanța de urgență vizează alinierea legislației la cerințele prevăzute în Decizia de Implementare a Consiliului din 29 octombrie 2021, aferentă Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Suma de 500 de milioane de euro din PNRR, care ar putea fi pierdută de România din cauza neîndeplinirii jaloanelor, este esențială pentru modernizarea infrastructurii energetice naționale și pentru atingerea obiectivelor de tranziție energetică și reducere a emisiilor de carbon.