Cele mai întâlnite înșelătorii online și metodele de recunoaștere
Spoofingul, „munca de acasă”, metoda filmulețului și platformele false sunt cele mai frecvente fraude din mediul online. Poliția Română are în lucru 928 de dosare de fraudă informatică, iar la nivel internațional, doar 4% dintre sume sunt recuperate. Fraudele online se înmulțesc și devin tot mai sofisticate.
Poliția Română, la nivelul secției de investigare a fraudelor informatice (SCCI), a înregistrat, în luna aprilie, 928 de dosare de fraudă informatică, dintre care 169 au fost soluționate. Doar în 2025, au fost înregistrate 170 de dosare noi. Au fost audiate peste 600 de persoane și sunt investigate 73 de persoane, dintre care 19 suspecți au fost reținuți.
În primele patru luni ale anului, la nivelul SCCI, au fost înregistrate 1.187 de dosare de atacuri informatice, din care 256 au fost soluționate. Fraudele din investiții au ajuns pe primul loc la nivel european.
Mihai Rotariu, coordonator al Direcției Comunicare, Marketing și Media din cadrul Directoratului Național de Securitate Cibernetică (DNSC), subliniază importanța identificării fraudelor. El menționează că infractorii din mediul online își perfecționează constant metodele și scenariile de atac. Trei elemente sunt comune în majoritatea fraudelor: emoția, urgența și solicitarea de date personale.
Emoțiile pot fi pozitive, precum „ai câștigat un premiu”, sau negative, cum ar fi „banca suspectează o fraudă pe contul tău”. Urgența se manifestă prin mesaje care cer acțiuni imediate, iar solicitarea de date personale este un indiciu clar al unei tentative de fraudă. Dacă un apel, mesaj sau mail conține aceste elemente, este indicat să se raporteze autorităților.
La nivel internațional, doar 4% dintre victimele fraudelor online reușesc să își recupereze banii pierduți, iar doar 28% dintre victime raportează fraudele către autorități, conform unui raport realizat de Global Anti Scam Alliance. Peste 1.000 de miliarde de dolari este pierderea victimelor din fraudele online în 2024. Victimele acestor fraude raportează un impact emoțional sever, incluzând sentimente de vulnerabilitate și pierdere a încrederii.
Frauda prin spoofing este una dintre cele mai întâlnite metode. Victima este sunată de către „bancă” folosind un număr de telefon fals și i se cere să verifice autenticitatea apelului. Victima este condusă să transfere banii într-un cont „securizat”, crezând că își protejează fondurile. De fapt, contul este controlat de atacatori, iar banii sunt imediat retrași.
Alte metode includ oferte false de muncă pe social media, unde victima ajunge să folosească propriul cont bancar pentru tranzacții ilegale, devenind astfel un cărăuș de bani. O altă metodă populară este frauda „tu ești în acest filmuleț?”, care, prin mesaje inofensive, instalează malware pe dispozitivele victimelor.
Platformele crypto și portofelele false sunt promovate de influenceri sau persoane publice și sunt legate de activități ilegale. Aceste platforme nu solicită niciodată date personale sau de wallet și nu transmit link-uri pentru investiții.
